„Sperăm ca alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an să ne confirme că activitatea noastră s-a ridicat la înălțimea așteptărilor”

Share

Interviu cu deputatul ALAR, Bogdan-Alin Stoica

Din anul 2016, domnul Bogdan-Alin Stoica reprezintă minoritatea națională albaneză în Parlamentul României, fiind ales în funcția de deputat în urma alegerilor generale de la finalul acelui an, pe lista Asociației Liga Albanezilor din România. Dar încă dinainte de anul 2016, Bogdan-Alin Stoica a jucat un rol activ în cadrul organizației, participând la acțiunile sale și coordonând departamentul pentru studenți și tineret. Acum, când se apropie finalul de mandat, l-am rugat pe domnul deputat să facă un mic bilanț al celor aproape patru ani, dar și să ne prezinte câteva dintre proiectele de viitor.

Domnule deputat, cum a fost primul dumnea­voastră contact cu Parlamentul României, cu acti­vi­tățile, procedurile și cutumele de acolo?

Din fericire, primele mele contacte cu Parlamentul au fost anterioare anului 2016, pentru că, în calitate de coordonator al departamentului pentru studenți și tineret al ALAR, am organizat numeroase proiecte de educație civică, în cadrul cărora am prezentat tinerilor din comunitatea noastră activitatea forului legislativ. Regretata doamnă deputat Oana Manolescu, prede­cesoarea mea, și-a dorit foarte mult ca tinerii noștri să fie pregătiți și din punct de vedere civic, să cunoască modul cum funcționează democrația și să se implice în viața socială, economică și politică. De altfel, o parte dintre tinerii care au luat parte la aceste proiecte au și făcut pasul către echipa ALAR, împreună cu mine sau ulterior.

Desigur, contactul cu Parlamentul României în calitate de deputat a reprezentat o experiență cu totul diferită. Fiind încă foarte tânăr, am încercat să mă prezint cât mai bine pregătit, din toate punctele de vedere, și să mă ridic la înălțimea mandatului primit din partea alegătorilor. Cred că am reușit să mă adaptez destul de repede și de bine vieții parlamentare, iar ceilalți colegi din Grupul minorităților naționale, în cadrul căruia activez la Camera Deputaților, ne-au oferit tuturor celor aflați la primul mandat sfaturi și recomandări importante. Desigur, au existat și mo­mente mai încordate, mai tensionate, pe care însă am reușit să le depășesc și din care am tras învăță­mintele cuvenite.

Dacă ar fi să alegeți trei dintre inițiativele legislative la care ați lucrat în această perioadă, asupra căror proiecte de lege v-ați opri?

Au fost multe acte normative la elaborarea cărora am luat parte, atât la Grupul minorităților naționale, cât și la nivelul comisiilor de specialitate și, bineînțeles, la nivelul plenului. Cred că o realizare de mare însemnătate o reprezintă adoptarea legii privind instituirea zilei minorităților naționale din România, la 18 decembrie. Această zi se sărbătorea în România încă din anul 1998, în baza unei hotărâri de Guvern, dar prin legea adoptată în anul 2017 ziua minorităților naționale a fost ridicată la rang de sărbătoare națională, subliniindu-se, în acest fel, nu doar că statul român respectă și protejează identitatea minorităților națio­nale, ci și că ne bucurăm cu toții de această unitate în diversitate.

În alt plan, aș menționa o lege adoptată în anul 2018 și care a adus completări ordonanței Guvernului privind regimul drumurilor. Elaborarea acestei legi a pornit de la o realitate tragică, anume aceea că an de an în România au fost foarte multe accidente la trece­rile la nivel cu calea ferată. Printre cauze se numără lipsa barierelor sau semibarierelor, dar și vizibilitatea scăzută, determinată de vegetația de la marginea căii ferate. Prin legea amintită am obligat administratorul căii ferate să instaleze bariere sau semibariere la toate trecerile de pe drumurile europene și la trecerile cu grad ridicat de risc de pe drumurile naționale. De asemenea, am obligat și la curățarea vegetației pe o rază de 150 de metri din intersecție. Sancțiunile pentru nerespectarea acestor dispoziții au intrat în vigoare în etape, la începutul anilor 2019, respectiv 2020.

Am făcut parte și din colectivul format din deputați și senatori de la toate grupurile parlamentare care a elaborat proiectul de lege privind Registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Din păcate, încă ne confruntăm cu probleme majore, la nivel național, în ceea ce privește infracțiunile de natură sexuală, traficul de persoane și exploatarea minorilor. Ne-am propus, prin acest proiect devenit lege în vara anului 2019, să realizăm o evidență care să permită cunoașterea, supravegherea și identificarea operativă a persoanelor care au comis infracțiuni precum violul, agresiunea sexuală, traficul de persoane, proxenetismul, exploa­tarea cerșetoriei, acte sexuale cu minori, pornografie infantilă și altele asemenea. Noi am creat, așadar, acest cadrul legal, iar din informațiile pe care le am de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, știu că Poliția Română va operaționaliza acest registru până la finalul anului 2020.

În afară de activitatea parlamentară, dvs. coor­donați și Consiliul Director al Asociației Liga Albanezilor din România. Care sunt principalele realizări ale ALAR din acești ani?

Cred că este dificil să privești obiectiv lucrurile, atunci când o faci din interior. Dar pot spune, fără lipsă de modestie, că am primit felicitări atât de la membrii comunității, cât și de la colegii parlamentari sau de la reprezentanții unor instituții de cultură ori de învăță­mânt din țară și din străinătate, pentru activitatea ALAR din ultimii ani. Acest lucru ne onorează și ne determină să continuăm să ridicăm ștacheta acțiunilor și publicațiilor noastre. La început, a fost nevoie de o reorganizare a asociației, dar din fericire conducerea executivă s-a achitat în mod profesionist de această sarcină, astfel că, foarte repede, în primăvara anului 2017, am putut intra pe un nou făgaș. Avem o echipă extraordinară, iar Centrul Cultural Albanez se află sub coordonarea domnului Dr. Luan Topciu, un om de cultură de o valoare incontestabilă.

Am reușit, pe parcursul anilor 2017-2020, să de­rulăm aproape 150 de acțiuni culturale, științifice și artistice, punând în primul plan cultura, istoria și tradițiile albanezilor din România și de pretutindeni. Numărul participanților direcți la aceste acțiuni s-a ridicat la peste 37.000 de persoane, dar trebuie să ținem cont că pandemia de anul acesta ne-a împins multe dintre activități în on-line. Pe de o parte, am pierdut din contactul direct cu publicul, dar am câștigat, pe de altă parte, sute de mii de vizualizări din țară și din străinătate la materialele publicate pe pagina de internet și pe rețelele de socializare. Am distribuit, în acești ani, aproape 40.000 de exemplare din volumele editate la editura noastră Asdreni, dar și circa 10.000 de produse multimedia (DVD-uri de prezentare și CD-uri cu muzică tradițională albaneză). Aproape 120.000 de exemplare din revista lunară Drita au ajuns la abonați, iar revista trimestrială cultural-științifică Alba­nica ajunge, de la începutul anului 2019, la cele mai importante instituții culturale și educaționale și la cercetători de prestigiu din țară și din străinătate.

Desigur, ne mândrim cu faptul că, începând din toamna anului 2018, am început proiectul intitulat Zilele Culturii Albaneze, o manifestare culturală anuală de mare anvergură. În cadrul primei ediții, am dezvelit, la Craiova, bustul lui Skanderbeg, instalat de ALAR, cu sprijinul Consiliul Local Municipal, în prezența unei numeroase delegații de parlamentari, oficiali și oameni de cultură din Albania. În anul 2019, tot la Craiova, am avut onoarea de a-l avea oaspete pe marele poet Visar Zhiti, al cărui volum de poezii, publicat la Asdreni, a și fost lansat cu acel prilej. Am încheiat cea de-a doua ediție a Zilelor Culturii Albaneze cu un grandios concert de muzică clasică, pe scena Filarmonicii Oltenia, cu mai multe piese în premieră națională și cu o lucrare în premieră mondială, compusă de maestrul Endri Sina special pentru aniversarea a douăzeci de ani de la înființarea ALAR.

Ați adus aminte de invitații și prietenii din Albania. Cum a decurs colaborarea dintre ALAR și partenerii din Albania și restul diasporei în perioada primului dumneavoastră mandat?

Încă de la începutul mandatului mi-am îndreptat atenția înspre frații din Albania și din diaspora albaneză. Dincolo de relațiile instituționale, de care se ocupă cei însărcinați cu acest lucru și pe care nu aș dori să le evaluez în vreun fel, între România și Albania există o legătură de suflet, care depășește cadrele colaborării politice sau economice. Această legătură am căutat să o reaprindem și amplificăm. Am avut numeroși oaspeți din Albania la acțiunile noastre culturale și aș aminti nume precum Visar Zhiti, Agim Isaku, Thoma Gaqi, Fate Velaj, Erion Piciri, Rita Petro, Fahri Balliu, Loredan Bubani, Neli Naço etc. Am promovat arta albaneză pe întreg cuprinsul României, expunând lucrări ale unor artiști precum Gentian Zeka, Ardian Fezollari, Ahmet Axhushi, Fate Velaj sau Miron Topciu. De asemenea, am organizat o școală de vară la Vlora, iar membrii comunității albaneze din România au avut ocazia să intre în contact acolo cu oameni de cultură și oficiali albanezi de cel mai înalt nivel.

Cred că toate aceste eforturi au fost bine primite de partenerii din Albania. La Tirana, am primit cu deosebită onoare și recunoștință o diplomă de onoare din partea municipalității, pentru eforturile de promovare a Albaniei și albanezilor. La începutul acestui an, înainte de debutul pandemiei, am avut o serie de întrevederi cu miniștri ai Guvernului albanez, la Tirana, și am stabilit mai multe direcții de colaborare, pe care sper să le putem dezvolta pe măsură ce situația epidemio­logică ne-o va permite. Aș menționa, de asemenea, că am stabilit legături și cu diaspora albaneză din Italia, Croația, Austria, Suedia, Statele Unite ale Americii și Franța. La Milano, am avut bucuria de a fi primit la Casa Kodra, dedicată marelui pictor albanez Ibrahim Kodra, ale cărui lucrări le-am făcut deja cunoscute publicului din România prin intermediul revistei Albanica.

Ce urmează pentru Asociația Liga Albanezilor din România? Ce planuri aveți pentru anii următori?

Avem deja în derulare numeroase proiecte. Echipa Centrului Cultural lucrează intens la noi apariții editoriale, există proiecte de cercetare a istoriei comunității albaneze din România și, în general, a tot ceea ce înseamnă diaspora albaneză. Ne dorim să continuăm și să extindem Zilele Culturii Albaneze, să aducem în atenția publicului din România noi și noi fațete ale culturii și istoriei națiunii albaneze. De asemenea, ne propunem ca Centrul Cultural Albanez să aibă o casă proprie, la București, un loc dedicat nu doar evenimentelor și manifestărilor culturale de înaltă ținută, ci un veritabil punct de întâlnire pentru membrii și prietenii comunității noastre. Încă de dinainte de debutul pandemiei, aveam planuri comune cu parte­nerii din diaspora albaneză, pentru organizarea unor schimburi de experiență și a unor acțiuni culturale de anvergură. Sperăm să putem duce aceste planuri la bun sfârșit în anii ce vor să vină.

Bineînțeles, sperăm ca alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an să ne confirme că activitatea noastră s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, iar alegătorii să ne acorde în continuare încrederea. Toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără sprijinul statului și poporului român, așa cum este cazul tuturor minorităților naționale. Suntem mereu recunoscători pentru acest lucru și l-am subliniat peste tot pe unde am avut ocazia, inclusiv de la tribuna Parlamentului Internațional pentru Toleranță și Pace, al cărui membru sunt.

În planul activității parlamentare, îmi propun să mă concentrez mult mai mult pe domeniul educației și culturii. Experiența acestei pandemii ne-a dezvăluit problemele grave și vulnerabilitățile din aceste domenii. Am adresat deja o invitație mai multor experți, pe care i-am rugat să mi se alăture pentru a creiona câteva proiecte care să ajute la îmbunătățirea lucrurilor.

În final, vă rugăm să adresați câteva cuvinte cititorilor revistei „Drita”.

Dragi cititori, ne bucură și ne onorează faptul că vă numărați printre prietenii Asociației Liga Albanezilor din România. Avem speranța că, prin intermediul revistei și al tuturor acțiunilor și publicațiilor noastre, reușim să vă trezim și să vă întreținem interesul și simpatia pentru comunitatea albaneză din România și pentru albanezi și Albania, în general. Încrederea pe care ne-o acordați ne motivează să continuăm pe aceeași linie, să ne perfecționăm și să oferim un conținut de o calitate cât mai ridicată. Vă mulțumim și vă invităm să rămâneți în continuare alături de noi!

A consemnat Renata Melonashi

Series Navigation„Shpresojmë që zgjedhjet parlamentare në fund të këtij viti të na konfirmojnë faktin që aktiviteti ynë ka qenë në nivelin e pritshmërisë” – intervistë me deputetin e ALAR, Bogdan-Alin Stoica >>