Ziua Internațională a Persoanelor Dispărute

Share

Așa cum se întâmplă de nouă ani încoace, pe 30 august a fost marcată Ziua Internațională a Persoanelor Dispărute. Este momentul în care omenirea și-i amintește pe cei care, din diferite motive, au dispărut și nu au fost recuperați de familii nici  până în ziua de astăzi. Să pierzi pe cineva drag este o tragedie greu de suportat, dar să-l pierzi și să nu știi locul în care se află trupul acestuia este o tragedie dublă. Și aceasta este realitatea dureroasă pentru multe familii din regiunea Balcanilor de Vest, la care asistăm neputincioși de peste douăzeci de ani.

În jur de 40.000 de persoane au fost declarate dispărute în cursul conflictelor din anii ’90 din fosta Iugoslavie. Iar circa 11.000 nu au fost descoperite nici până astăzi. Este una dintre rănile nevindecate ale fostelor războaie. Mai trebuie subliniat aici că mai mult de 70 la sută dintre cei dispăruți în aceste conflicte au fost găsiți la finalul lor. Este unul dintre cele mai înalte procente, greu de identificat în alte zone de război din lume. Aceasta se datorează utilizării pe scară largă a noilor tehnologii de identificare, pe bază de teste ADN recoltate de la membrii familiilor, ceea ce va ajuta și de aici încolo la încheierea acestui capitol dureros al conflictelor din Iugoslavia. Un sprijin consistent în această operațiune dificilă, care durează de peste două decenii, l-a oferit guvernul Marii Britanii, personal prințul de Walles, care s-a întâlnit în urmă cu doi ani cu urmașii celor dispăruți, prilej cu care i-a apreciat pentru tenacitatea de care dau dovadă: “demnitatea și umanismul lor este o lecție  pentru noi toți și o demonstrație a faptului că împăcarea nu este un concept teoretic, abstract”. Cu prilejul Sumitt-ului Balcanilor de Vest, ținut în iulie 2018 la Londra, liderii din raion au fost de acord să asigure cercetări neutre și efective în cazul persoanelor dispărute, să rezolve cât mai multe dintre aceste situații, să angajeze activ în acest proces familiile celor dispăruți și să se abțină de la politizarea temei. În acest sens, acționează pe plan local Grupul pentru Persoanele Dispărute din Bosnia-Herțegovina, Croația, Kosova, Muntenegru și Serbia, în colaborare cu Comisia Internațională pentru Persoanele Dispărute (ICMP).

În ceea ce privește situația din Kosova, unde au trecut mai mult de 22 de ani de la război, există încă 1643 de persoane dispărute în timpul confruntărilor, ale căror familii nu au aflat încă unde  zac rămășițele celor dragi. Din păcate, pandemia de Covid de anul acesta a împiedicat continuarea cercetărilor. Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Dispărute, Agim Gashi, șeful misiunii Comitetului Internațional al Crucii Roșii din Kosova, a cerut continuarea și intensificarea eforturilor de identificare a rămășițelor persoanelor dispărute, proces ce se lovește de lipsa unor informații noi care să ajute cercetările. El a subliniat că în anul 2019 au fost rezolvate doar opt cazuri, iar anul acesta numărul lor a scăzut la trei. “Este ultimul moment, a spus el, în care oamenii de bine mai pot oferi informații ce pot duce la clarificarea acestor cazuri, pentru ca familiile îndoliate să poată ieși din întunericul în care se află acum”, a afirmat Gashi într-un comunicat al Crucii Roșii din Kosova.

Marius Dobrescu

Series Navigation<< Parlamentul Republicii Macedonia de Nord a acordat votul de investitură noului guvern macedonean condus de Zoran Zaev, în care se află șase miniștri proveniți din Uniunea Democratică pentru Integrare (partid albanez).Capitularea Italiei fasciste și situația din Albania >>