Zilele Europene ale Patrimoniului
- „Sperăm ca alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an să ne confirme că activitatea noastră s-a ridicat la înălțimea așteptărilor”
- „Shpresojmë që zgjedhjet parlamentare në fund të këtij viti të na konfirmojnë faktin që aktiviteti ynë ka qenë në nivelin e pritshmërisë” – intervistë me deputetin e ALAR, Bogdan-Alin Stoica
- Albanica nr. 7 – një botim i ri nga Shtëpia Botuese Asdreni
- Parlamentul Republicii Macedonia de Nord a acordat votul de investitură noului guvern macedonean condus de Zoran Zaev, în care se află șase miniștri proveniți din Uniunea Democratică pentru Integrare (partid albanez).
- Ziua Internațională a Persoanelor Dispărute
- Capitularea Italiei fasciste și situația din Albania
- Cum a fost asasinat Esad pașa Toptani
- Curtea regală a Albaniei
- 11 aprilie 1985 – zi de doliu în Albania
- Zilele Europene ale Patrimoniului
- Dr. Pandi Bello (Korcea, Albania) – Portretul unui mare om de cultură: Sotir Papahristo
- Luminița Constantinescu – Tenorul Cornel Stavru: “Un exemplu de seriozitate, corectitudine, franchețe, inteligență și cultură”
- Casa lui Gjiergj Fishta, restaurată după trei decenii
- Proză albaneză de azi – Mehmet Kraja: Astrologul
- Kadare și “Diminețile la cafeneaua Rostand”
- „De la vlădică la opincă” – Opincile și originea lor străveche
- Pastila de suflet: O icoană a Maicii Domnului ocrotitoare a ortodocșilor din Albania
- Sărbătoarea musulmană Așura
- Ismail Kadare despre pacea interreligioasă din Albania (1)
- Turismul albanez în ofensivă
- „Dacă nu ne raportăm la înaintași, nu putem avea un viitor”
- Călători străini despre albanezii de acum 100 de ani
- Albanezi în lume: Violonistul care a cântat pe umărul lui Hristos
Uniunea Europeană celebrează anual, începând din 1985, luna septembrie, Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP), program în cadrul căruia cetățenii Europei pot vizita gratuit monumente istorice, muzee sau situri de patrimoniu și, totodată, sunt promovate obiective istorice mai puțin cunoscute sau care în mod obișnuit nu sunt accesibile publicului larg. Inițiativa Zilelor Europene ale Patrimoniului aparține Consiliului Europei, iar din 1999 evenimentele se desfășoară sub patronajul comun al Consiliului Europei și Uniunii Europene, sub genericul “Europa, un patrimoniu comun”. Tema acestei a XXVIII-a ediții poartă titlul „Patrimoniu și educație: să învățăm pentru viață!”, după ce, în 2019, programul s-a concentrat pe ideea Unității comune a Europei, cu accent pe identitățile naționale, prilej cu care s-a aniversat împlinirea a 20 de ani de la introducerea monedei unice euro, iar cea din 2018 a fost numită ”Patrimoniul nostru cultural – unde trecutul întâlnește viitorul”. În România, operatorii culturali s-au axat, în două dintre ediții, pe promovarea bibliotecilor și cărții și pe locurile comune ale memoriei. Evenimentele dedicate ZEP sunt organizate în 50 de țări semnatare ale convențiilor europene referitoare la patrimoniul cultural și înregistrează anual 20 de milioane de vizitatori care, din păcate, în urma pandemiei de Covid 19, vor fi mai puțini sau, probabil, se vor muta în online, accesul realizându-se în funcție de sit, muzeu, țară.
Obiectivele Zilelor Patrimoniului European sunt de
a-i sensibiliza pe cetățenii europeni cu privire la bogăția și diversitatea
culturală a Europei, de a crea un climat în care să fie apreciat bogatul mozaic
al culturilor, de combatere a rasismului și xenofobiei și încurajarea unei
toleranțe mai mari în Europa și dincolo de granițele naționale, de a informa
publicul și autoritățile politice despre necesitatea protejării patrimoniului
cultural împotriva noilor amenințări și de a solicita țărilor europene să răspundă
la provocările sociale, politice și economice cu care se confruntă.
În crearea portalului de comunicații, cele două organizații oferă tuturor cetățenilor
europeni o oportunitate egală de a da vizibilitate moștenirii lor specifice și
de a o sărbători împreună, ca expresie a patrimoniului european comun.
Evenimentul cel mai simplu, din mediul rural, și mai limitat în resurse va avea
exact același acces la portal și la instrumentele din rețea ca și cel care se
bucură de cel mai bogat site de patrimoniu. De asemenea, miile de comunități locale
și voluntarii din program vor avea o promovare mai mare, iar operatorii cu
resurse modeste vor putea ajunge la publicul european prin evenimentele lor și
vor atrage turiști către destinații nedescoperite. De asemenea, poate ajuta la
crearea de legături transfrontaliere, facilitând noi parteneriate și activități
de cooperare. Folosind tehnologia de mapare care prezintă harta Europei,
vizitatorul va avea ocazia să vadă, pentru prima dată, toate evenimentele ZEP
prezentate împreună ca stele care strălucesc pe tot continentul. De îndată ce
se adaugă un eveniment, acesta strălucește dintr-o localitate ca o stea, care
avertizează și invită la descoperire. Dar și patrimoniul cultural imaterial al
unui popor sau unei comunități, precum sărbătorile tradiționale legate de naștere,
botez, căsătorie, înmormântare, meșteșugurile specifice ca încondeiatul ouălor,
olăritul, muzica, obiceiurile creștine și păgâne, jocurile, dansurile, muzica
etc. este important și demn de valorificat.
Moștenirea istorică a Albaniei
În Albania, numeroase obiective de patrimoniu material și imaterial sunt valorificate în turism, atrăgând zeci de mii de vizitatori anual și încasări consistente la bugetul național.
Berat, Orașul cu o mie de ferestre, a fost declarat chiar de pe timpul regimului comunist drept oraș muzeu și inclus pe lista patrimoniului cultural UNESCO, în 2005. Urbea veche, cu arhitectură tipic balcanică, cetatea, Muzeul Onufri, moscheile, bisericile sunt emblemele localității Berat.
Butrint-ul, sit vechi de 2500 de ani, cu amfiteatrul grecesc, bazilici paleocreștine, cu minunate peisaje arhitecturale și naturale, specifice bazinului mediteranean, se află în UNESCO din 1992. Amprentele vechilor coloniști greci, romani, bizantini și venețieni se regăsesc în ruinele istorice ale acestui oraș.
Gjirokastra, intrată în patrimoniul UNESCO în 2005, se mândrește cu cetatea din secolul XIII, bazarul, moscheele și bisericile din secolul IV, precum și cu casele de piatră construite pe pantele muntelui.
Moștenirea culturală a Shkodrei, oraș al artiștilor, al muzicienilor, pictorilor, fotografilor, poeților și scriitorilor născuți aici, cu celebra ei Cetate Rozafa, este foarte bogată.
Tirana oferă turiștilor situri diverse din diferite perioade culturale și istorice. Printre acestea se află Castelul Patrela, la 12 km depărtare de capitală, Moscheea Ethem Bey din sec. XIX, Turnul cu Ceas, Palatul Culturii, Piramida lui Enver Hogea ș.a. Amfiteatrul roman din Durrës, cel mai mare din Balcani și cel mai mare din Albania, se spune, cu o capacitate de 20.000 de locuri, pe jumătate îngropat în pământ, beneficiază de fondurile Ministerului Culturii pentru reabilitare.
În centrul Albaniei, în apropierea orașului Fier, descoperi ruinele impresionante ale unui oraș antic ce a fost denumit după zeul Apolo, Apollonia.
Cea mai vizitată clădire din Kruja este Muzeul Skanderbeg, urmată de bazarul de antichități și muzeul etnografic.
Korcea, cunoscut ca unul dintre centrele culturale ale Albaniei, are numeroase atracții de oferit, printre care Muzeul Național de Artă Medievală, Muzeul Național de Arheologie, Muzeul Prima Școală Albaneză, Muzeul Gjon Mili, Vangjush Mio, Muzeul Bratko. Este gazda celui mai mare carnaval din Albania, care are loc înainte de Paștele ortodox și este celebru pentru cântecele locale, tradiționale, intitulate serenade. La această listă sintetică, adăugăm și elemente ale patrimoniului imaterial albanez, precum Muzica polifonică, Giubleta, Festivalul Național de Folclor de la Gjirokastra, prezente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii.
Toate aceste creații ale umanității se bucură de protecția și promovarea UNESCO, ONU, a Consiliului Europei și, nu în ultimul rând, a autorităților locale și naționale ce au obligația fundamentală de a le restaura și conserva pentru a transmite generațiilor viitoare moștenirea sacră a înaintașilor.
Maria Oprea