Turismul albanez în ofensivă

Share

Korcea: casă de patrimoniu restaurată

Este vorba despre locuința negustorului korcear Irakli Qirjako (Rako), imobil construit în anii ’30 ai secolului trecut, aflată în apropierea fostei catedrale Sf. Gheorghe. Casa arată nivelul înalt de urbanism și civilizație ce caracteriza acest vechi oraș cultural din sud-estul Albaniei, precum și dorința burgheziei de aici de a reproduce arhitectural cele mai frumoase modele din străinătate. Perioada interbelică a fost pentru Korcea o epocă de maximă înflorire sub toate aspectele, dar mai cu seamă sub cel urbanistic și cultural. Casa negustorului Irakli Qirjako era cunoscută cu mult timp în urmă drept una dintre raritățile orașului, dar acum ea a fost restaurată și prezentată publicului ca o mărturie concretă a statutului la care ajunsese aristocrația orașului. Noii proprietari ai imobilului au acordat toată atenția refacerii ambianței de odinioară, atât în interior, cât și la exterior. “Locuința negustorului interbelic Irakli Qirjako (Rako), restaurată cu grijă prin meritul și atenția lui Nesti Tarusha, este o comoară redescoperită care i se adaugă orașului nostru”, a declarat directorul Direcției Raionale a Moștenirii Culturale, Gjergji Koki. El a mai spus că imobilul, având parter și două etaje, a fost construit în anii ’30 în cartierul nr.12 al orașului, în apropierea bisericii Sf. Gheorghe, zonă în care, în perioada interbelică era concentrată aristocrația orașului. Negustorul Iralki Qirjako nu a precupețit nimic pentru a face din propria locuință cel mai frumos imobil din oraș. În afară de toate celelalte amănunte decorative unice, casa se evidențiază și prin frescele ce împodobesc pereții, amintind de moda vechilor locuințe rusești. Frescele interioare sunt opera maestrului Sotir Zografi, în vreme ce restaurarea de acum se datorează unor specialiști din Grecia. Koki a mai declarat că proprietarul actual, Nesti Tarusha, a respectat toate exigențele unei astfel de restaurări, chiar dacă imobilul nu are statutul de monument de cultură.

O destinație unică: satul Nivica

Ministrul Turismului și Mediului, Blendi Klosi, a recomandat într-o declarație publică drept destinație turistică încă insuficient exploatată satul Nivica. “Satul Nivica este într-adevăr o comoară ascunsă, necunoscută și nevalorificată, dar uluitoare. Acolo se află doar un hotel, construit peste canionul Nivica, de unde se aude zgomotul făcut de căderile de apă. Un loc perfect în care să te trezești dimineața în cel mai minunat cadru natural”, a mai spus el. Turiștii curioși, cei care preferă aventurile montane, biologii, arheologii și ziariștii, care se încumetă să urce la Nivica pentru a vizita sau cerceta împrejurimile, descoperă o panoramă fermecătoare, o natură neatinsă de mâna omului și bine conservată. Nivica se află în raionul Kurvelesh, în vecinătatea muntelui Griba, unul dintre cei mai înalți munți din zonă. Este înconjurată de alte nouă localități din același raion și este, cu cei 105 kmp ai săi, cel mai mare sat din zonă.

Renaște zona turistică Mangalem din Berat

Nu doar la Korcea, ci și în orașul sudic Berat autoritățile fac eforturi pentru a reda turismului cele mai interesante obiective istorice. În ultimele zile din luna august a fost finalizată lucrarea de restaurare a locuinței familiei Goxhomani din cartierul-monument Mangalem.Conform Direcției Raionale a Moștenirii Culturale, deteriorarea acoperișului acestui imobil punea în pericol structura de rezistență a clădirii și, implicit, întregul monument. După aprobarea proiectului de restaurare a acoperișului, întocmit de specialiștii DRMC, lucrătorii autorităților locale au intervenit și au finalizat lucrările de reparații la obiectiv. Locuințele din Berat sunt o mărturie prețioasă a diversității urbanistice și arhitectonice caracteristice acestui oraș aflat în catalogul obiectivelor culturale protejate UNESCO. Complexul cartierului Mangalem este unic din punct de vedere al arhitecturii. Are forma unei piramide, urmând relieful dealului pe care este construit, în vârful căruia se află cetatea. Mangalem este obiectivul cel mai fotografiat, pictat, sculptat în lemn și piatră, este, într-un cuvânt, emblema orașului. Casele albe par să fie construite una în spinarea celeilalte, drept pentru care Berat-ul mai este denumit și “Orașul celor o mie una de ferestre”.

Mira Skënderi

Series Navigation<< Ismail Kadare despre pacea interreligioasă din Albania (1)„Dacă nu ne raportăm la înaintași, nu putem avea un viitor” >>