Casa lui Gjiergj Fishta, restaurată după trei decenii

Share

La treizeci de ani de la căderea comunismului în Albania, în satul Fishtë din raionul Lezha, au înce­put lucrările de restaurare a casei unde celebrul poet și om de cultură Gjergj Fishta (1871-1940) și‑a petrecut o parte din viață. Deși venită cu multă întârziere, spun cercetătorii, aceasta este o veste bună, care ar trebui să fie urmată și de restaurarea altor obiective valoroase unde au trăit și au lucrat Fishta și alți prelați franciscani proeminenți.

După o lungă perioadă de așteptare, de aproape 30 de ani, casa preotului catolic și poetului național Gjergj Fishta, din localitatea Fishtë, declarată Monument Cultural, a intrat în restaurare. Lucrările de reabilitare se află în etapa finală și se crede că vor fi terminate la sfârșitul lunii septembrie. Șeful Direcției de patrimoniu cultural din Lezha, Paulin Zefi, spune că „Fishta, care merită un respect extraordinar din partea noastră, a tuturor, a fost neglijat multă vreme. Restaurarea acestui obiectiv reprezintă semnalul că trebuie să construim un muzeu în locul în care s-a născut poetul. Sper că problemele de  proprietate vor fi rezolvate cât mai curând, iar statul va sprijini construirea unui muzeu Fishta sau un muzeu al zonei Zadrima”.

Pentru editorul operei lui Fishta, cercetătorul Frano Kulli, restaurarea casei acestui om  de cultură este o veste bună, dar este doar un prim pas, căci imobilul trebuie înzestrat cu obiecte semnificative pentru viața și opera eminentului scriitor, pentru a o transforma într‑un centru de pelerinaj pentru credincioși, cărturari, dar și pentru vizitatorii zilnici ai zonei Zadrima. „Nu valoarea arhitecturală constituie esențialul în recon­strucția casei, ci partea spirituală, cea care este legată de persoana poetului, scriitorului, politologului Fishta, cu toată dimensiunea poliedrică a acestei figuri. Și, în acest sens, ar trebui ca această casă să se transforme într-o atracție culturală, să fie vizitată, să fie punctul de întâlnire cu poetul, scriitorul, culturologul și omul politic Gjergj Fishta”.

De asemenea, cercetătorul Dom Nikë Ukgjini consideră lucrările de restaurare drept un pas necesar în reevaluarea părintelui Gjergj Fishta și adaugă că acesta, în timpul vieții sale, a trăit în diverse locuri, care ar trebui și ele restaurate și promovate turistic și cultural. „Este timpul, spune cercetătorul Ukgjini, să-i onorăm, prin Fishta, și pe ceilalți mari franciscani, care și-au pus amprenta asupra culturii naționale.Toate aceste perso­nalități franciscane, împreună cu Fishta, au primit nectarul cunoașterii în Conciliul de la Troshan. Este un mediu potrivit, cu un spațiu mare, unde toate aceste figuri mărețe ar putea fi onorate și, în special, profesorul părintelui Gjergj Fishta, Leonardo De Martino. Cred că, pe lângă aceste acțiuni întreprinse de Ministerul Culturii, ar trebui să ne concentrăm pe această zonă, deoarece condițiile sunt favorabile. În plus, există dorința recon­si­derării vechiului conciliu, care poate deveni un me­morial sau un muzeu.”

Anul trecut, Ministerul Culturii a prezentat proiectul „Fishtian Itinerary”, o inițiativă de cunoaștere și apre­ciere a vieții și operei lui Fishta, materializată printr-un traseu spiritual  desfășurat în locurile ce amintesc de poet, un itinerar ce-și propune să devină parte a turismului cultural.

Notă. Opera de căpătâi a lui Gjergj Fishta, Lăuta munților, poem scris în dialectul gheg, este monu­mentală, având 17.000 de versuri, și a fost publicată în 1937, după o muncă de 34 de ani. 

Maria Oprea

Series Navigation<< Luminița Constantinescu – Tenorul Cornel Stavru: “Un exemplu de seriozitate, corectitudine, franchețe, inteligență și cultură”Proză albaneză de azi – Mehmet Kraja: Astrologul >>