Pandemia și traficul de droguri

Pandemia de Coronavirus a dus la creșterea producției de canabis în Albania.  Potrivit unui raport întocmit de Europol, cultivarea plantelor din care se extrag stupefiantele traficate pe continent a cunoscut o creștere proporțională cu nevoia de asigurare a resurselor financiare pentru respectarea măsurilor de restricție impuse de Covid-19.

Raportul subliniază, pe baza confiscărilor recente de plante de canabis din Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, faptul că anumite rute de trafic din Balcanii de Vest sunt încă utilizate. În plus, la începutul lunii mai, a fost descoperită o tonă de stupefiante la granița dintre Albania și Grecia.

Conform surselor prezentate în raport, pandemia cu Covid-19 nu are un efect direct asupra producției interne de canabis, doar Bulgaria prezentând oficial o scădere,  aspect ce demonstrează continuarea meca­nismelor criminale bine instituite și a  cultivării acestei plante în mai multe țări balcanice.

„Aceste piețe ilegale continuă să genereze profituri uriașe, inclusiv în timpul pandemiei. Securizarea drogurilor ilegale în unele țări ale UE, în prima jumătate a anului 2020, a fost mai mare decât în ​​aceleași luni ale anilor precedenți”, a spus Catherine De Bolle, director executiv al Europol.

Guvernul albanez este pe cale să finalizeze un proiect de lege care permite cultivarea canabisului medi­cal în țară. Procurorul general Olsian Cela a declarat că producția de canabis a crescut în principal în patru raioane, Vlora, Kruja, Shkodra și Gjirokastra, lucru care pune guvernul în dificultate în ceea ce privește posibilitatea de control a acestei piețe.

În prezent, deținerea de canabis, excluzând cantitățile destinate uzului personal, cultivarea și transportul acestuia sunt ilegale în Albania și nu există încă un program de fabricare a marijuanei medicale. Cu toate acestea, țara reprezintă în continuare un punct de tranzit și trafic major pentru drogurile care intră în Europa din Asia și America Latină. În 2014, poliția a atacat și a distrus principalele plantații de cana­bis din sud-estul localității Lazarat, considerată cândva capitala drogurilor din Europa. Conform datelor guvernamentale, raidul a distrus 102 tone de marijuana și 530.000 de plante cu o va­loare estimată pe piață, în acel moment, la 6,4 miliarde de euro, adică mai mult de 60% din PIB-ul țării.

În ciuda acestor raiduri, Albania continuă să dețină o reputație nefericită în calitate de centru al canabisului în Europa. Iar în Raportul internațional al Strategiei de control al stupefiantelor din 2019, realizat de Departamentul de Stat al SUA, Albania a fost apreciată ca fiind „atât o țară-sursă de canabis, cât și, din ce în ce mai mult, o țară de tranzit pentru cocaină și heroină, coordonată în mare parte de elemente de criminalitate organizată ce comercializează droguri ilicite din țările-sursă pe piețele din Europa.

Recent, Ministrul de Interne albanez, Sander Lleshaj, a avut o întâlnire cu primarii din Saranda, Delvina, Himara, Vlora, Finiq și Konispol, cu prefecți, reprezentanți și lideri locali, cu șefii poliției și alte autorități din administrația publică. „Efortul de a combate cultivarea canabisului în țară rămâne o prioritate majoră pentru Poliția de Stat și pentru toate structurile locale, a spus ministrul Lleshaj. Succesele obținute în acești ani sunt incontestabile, dar încă nu putem spune că povestea canabisului în Albania s-a încheiat. Avem datoria de a continua acțiunile concertate și coordonate împotriva acestui fenomen. Am avut multe întâlniri cu șefi ai Poliției de Stat în acest scop, s-au dat multe sarcini, iar indicatorii sunt măsurabili și concreți”.

Ministrul Sander Lleshaj a subliniat că sunt trasate două direcții prin intermediul cărora poliția trebuie să intervină: în primul rând, împotriva infractorilor implicați în această activitate și, în al doilea rând, trebuie discutat serios cu funcționarii din administrație, care pur și simplu neglijează să își facă treaba.

„Lupta împotriva cultivării și comercializării canabisului nu este doar un război al Poliției de Stat, ci al întregii societăți albaneze. Există un plan național pentru combaterea drogurilor, ceea ce înseamnă că suntem angajați cu toții în acest demers. Canabisul a conferit putere unor persoane, le-a mărit pro­fitul și oportunitățile de îmbogățire, determinându-i să treacă la alte categorii de infracțiuni, trafic de droguri și multe altele. Generarea de venituri și resurse financiare ilicite a dus la generarea infracțiunilor și conflictelor ine­vitabile în acest fenomen”, a adăugat ministrul de Interne.

Este limpede de-acum că sarcina Poliției de Stat va fi să inventarieze zonele de cultivare, indiferent de cât de mici sunt producțiile în teren, iar facturile acestor infracțiuni vor fi înaintate personal responsabililor numiți special în scopul controlului traficului de droguri.

Maria Oprea

Series Navigation

<< Dobroxhea – një model i bashkëjetesës shumëetnikeLiga de la Prizren și pericolul ciopârțirii teritoriilor albaneze >>