Monumente ale credinței – Basilica Sfânta Sofia a devenit geamie
- Dobrogea – un model de conviețuire multietnică
- Dobroxhea – një model i bashkëjetesës shumëetnike
- Pandemia și traficul de droguri
- Liga de la Prizren și pericolul ciopârțirii teritoriilor albaneze
- Prof. dr. Mihai Vinereanu, City University of New York – Tăblițele de aur de la Sinaia: marele măr al discordiei
- Politicieni albanezi: Regep Mitrovica
- Prințul Wilhelm de Wied părăsește Albania
- Dr. Dan Toma Dulciu: China, în vremea lui Eminescu
- Gjergj Bubani – un mare patriot și om de cultură
- Ismail Kadare: Portretul artistului la tinerețe, versiunea albaneză*
- Nasho Jorgaqi, Dragoste târzie (proză poetică)
- Proză albaneză de azi: Vath Koreshi (1936-2006), Cișmeaua arhitectului
- S-a stins din viață patriarhul dansului albanez
- Dispută pe instrumentele muzicale tradiționale
- Pastila pentru suflet: 10 Iulie – prăznuirea Sfântului Neomartir Nicodim din Vithkuq
- Monumente ale credinței – Basilica Sfânta Sofia a devenit geamie
- Călătorind prin Albania de la nord la sud
- „Albanezii și grecii lucrau la cariere”
- Mărturisirile cântăreței Rita Ora
O veste surprinzătoare aacestor zile, anunțând transformarea bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul în geamie – după ce Consiliul de Stat al Turciei a stabilit că statutul de muzeu a fost atribuit ilegal edificiului de către fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, în 1934 – a cutremurat lumea creștină. Semnând decretul prezidențial, Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia și-a exercitat astfel dreptul suveran de a transforma impozantul monument din secolul al VI-lea în geamie și că orice critică adusă acestei decizii va fi considerată un atac la independența țării.
Biserica de până acum câteva zile a fost reconstruită în vremea împăratului Iustinian (482-565) pe locul fostului edificiu ridicat de Constantin cel Mare în anul 325. Ea a fost decorată cu mozaicuri, coloane de marmură și o cupolă uriașă ce i-a uimit pe toți arhitecții lumii. Se spune că frumusețea acestui templu creștin l-a copleșit pe Iustinian însuși, care își dorise o biserică așa cum nu a mai fost niciodată de la Adam încoace și cum nu va mai fi nicicând de-acum înainte, și l-a făcut să exclame entuziast: „Solomon, te-am depășit!”. De asemenea, arhitectura, grandoarea slujbelor religioase săvârșite aici i-au determinat pe ambasadorii cneazului Vladimir să opteze, în anul 988, pentru creștinarea rușilor de către Patriarhia de Constantinopol. Timp de aproape un mileniu, în Sfânta Sofia s-au ridicat imnuri de slavă lui Iisus Hristos și Maicii Domnului. Ultima ceremonie creștină a fost săvârșită la 29 mai 1453, ziua în care Constantinopolul a căzut în mâinile otomanilor. Sultanul Mahomed Cuceritorul a ordonat ca bazilica bizantină să fie transformată în geamie, lăcaș al cultului musulman în care s-a ținut ritualul religios timp de 500 de ani. În 1934, catedrala a fost transformată în muzeu de către președintele Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk, considerat părintele Turciei moderne, și a funcționat ca atare până în 10 iulie 2020.
Patriarhiile ortodoxe din Europa, ca și Sfântul Scaun, au protestat împotriva deciziei luate de președinția turcă, dar fără niciun rezultat.
Biserica din Paftal, monument de cultură
Direcția Raională de Cultură Berat (DRTK) a propus Ministerului Culturii de la Tirana declararea bisericii Shën Nikolla (Sf. Nicolae) din satul Paftal ca monument de cultură de categoria întâi.
În acest context, specialiștii Institutului Moștenirii Culturale de la Tirana au vizitat lăcașul și au analizat îndeaproape arhitectonica și decorația monumentului. Eugen Kafllani, director al DRTK Berat, a declarat că “dacă acest monument a ajuns în zilele noastre în această stare relativ bună, asta se datorează grijii manifestate de credincioșii și locuitorii din zonă, cărora profit de moment pentru a le mulțumi public”.
Conform celor spuse de el, sarcina societății și a statului albanez este acum să apere și să conserve împreună acest “briliant” al moștenirii culturale. “Specialiștii Institutului Moștenirii Culturale din Tirana au apreciat tipologia arhitectonică a obiectivului, ca o bazilică cu trei nave, plafonul plan, dimensiunile, detaliile arhitectonice, cele ale pieselor de piatră cioplită din absida exterioară, înscrisurile de pe bolta porții, gineceul cu dușumea originală din lemn de stejar, zona pridvorului lucrat în piatră de calcar cioplit și clopotnița, care, din punct de vedere al eleganței și tehnicii de lucru, se aseamănă cu cea a Mânăstirii Sf. Maria din Apollonia”, a mai spus Kafllani.El a mai făcut cunoscut faptul că, după întocmirea documentației tehnico-legale, se va lua decizia de protejare preliminară, după care biserica va fi înscrisă pe lista monumentelor administrate de DRTK – Berat, adăugând și zona de protecție din jurul monumentului.
Această biserică datează din anul 1875 (conform înscrisurilor de pe monument), dată ce s-ar putea referi totuși la reconstruirea lăcașului, fapt confirmat de tradițiile orale ale locuitorilor din zonă, care spun că Shën Nikollaa fost construită pe ruinele unei biserici mai vechi.
Maria Oprea