Dobrogea – un model de conviețuire multietnică
- Dobrogea – un model de conviețuire multietnică
- Dobroxhea – një model i bashkëjetesës shumëetnike
- Pandemia și traficul de droguri
- Liga de la Prizren și pericolul ciopârțirii teritoriilor albaneze
- Prof. dr. Mihai Vinereanu, City University of New York – Tăblițele de aur de la Sinaia: marele măr al discordiei
- Politicieni albanezi: Regep Mitrovica
- Prințul Wilhelm de Wied părăsește Albania
- Dr. Dan Toma Dulciu: China, în vremea lui Eminescu
- Gjergj Bubani – un mare patriot și om de cultură
- Ismail Kadare: Portretul artistului la tinerețe, versiunea albaneză*
- Nasho Jorgaqi, Dragoste târzie (proză poetică)
- Proză albaneză de azi: Vath Koreshi (1936-2006), Cișmeaua arhitectului
- S-a stins din viață patriarhul dansului albanez
- Dispută pe instrumentele muzicale tradiționale
- Pastila pentru suflet: 10 Iulie – prăznuirea Sfântului Neomartir Nicodim din Vithkuq
- Monumente ale credinței – Basilica Sfânta Sofia a devenit geamie
- Călătorind prin Albania de la nord la sud
- „Albanezii și grecii lucrau la cariere”
- Mărturisirile cântăreței Rita Ora
În ciuda faptului că pandemia a complicat semnificativ nu doar organizarea de evenimente și acțiuni culturale, cu care Asociația Liga Albanezilor din România și-a obișnuit membrii și prietenii, ci chiar și viața cotidiană a noastră, a tuturor, am reușit, la mijlocul lunii iulie, să efectuăm o vizită în Dobrogea, la Constanța, și să lansăm acolo volumul Albania: o istorie în date. Despre Kanun. Personalități, elaborat de Dr. Liviu Lungu și Dr. Luan Topciu. În afara lansării propriu-zise, care s-a bucurat de participarea multora dintre simpatizanții și colaboratorii noștri, vizita la Constanța ne-a prilejuit și revederea cu o parte dintre membrii vechii comunități albaneze, dar și cu reprezentanții altor etnici care viețuiesc în Dobrogea.
Pentru istoria albanezilor din România, dar și a națiunii albaneze, Dobrogea și – în particular – Constanța înseamnă foarte mult. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor, pe malul Mării Negre exista o numeroasă comunitate albaneză, în sânul căreia au apărut ziare și reviste de cultură, dar și opere fundamentale, precum primele traduceri ale poeziei lui Mihai Eminescu în limba albaneză. În anii 1932 și 1937, la Constanța și-a publicat volumele marele poet albanez Lasgush Poradeci. La Medgidia a lucrat medicul și patriotul Ibrahim Temo, al cărui bust a fost amplasat de ALAR în acest oraș, în anul 2015.
Vizita la Constanța ne-a făcut să redescoperim modelul de conviețuire multietnică pe care îl reprezintă zona de sud-est a României. Albanezi, turci, tătari, greci, italieni, dar și alți cetățeni români aparținând minorităților naționale trăiesc în pace și armonie, arătând respect unii față de ceilalți, față de valorile lor culturale, lingvistice sau religioase. De altfel, în calitatea mea de membru al Parlamentului Internațional pentru Toleranță și Pace, am subliniat în nenumărate rânduri că în România există un cadru legal și social care încurajează diversitatea etnică, conservarea și promovarea valorilor minorităților naționale. În acest sens, cu fiecare prilej am dat exemplu zona Dobrogei, alături de bine-cunoscutele centre urbane transilvănene (Sibiu, Cluj-Napoca) sau bănățene (Timișoara).
Acest climat multietnic al Dobrogei este, fără doar și poate, un element care favorizează dezvoltarea zonei. Toleranța, respectul față de celălalt și colaborarea sunt condiții sine qua non ale progresului unei comunității. În același timp, conservarea și promovarea identităților etnice conturează o poveste comunitară fascinantă pentru cei din afară și, astfel, pe lângă potențialul natural, Dobrogea devine o destinație atractivă și pentru turismul cultural. Aceste lucruri ne dezvăluie încă o dată și importanța unei educații familiale și instituționale în spiritul multiculturalității. Copiii și tinerii trebuie să înțeleagă diversitatea culturală, etnică, religioasă etc. pentru a nu cădea în capcana discursurilor extremiste și a fake news-ului.
Deputat Bogdan-Alin Stoica