Călătorind prin Albania de la nord la sud
- Dobrogea – un model de conviețuire multietnică
- Dobroxhea – një model i bashkëjetesës shumëetnike
- Pandemia și traficul de droguri
- Liga de la Prizren și pericolul ciopârțirii teritoriilor albaneze
- Prof. dr. Mihai Vinereanu, City University of New York – Tăblițele de aur de la Sinaia: marele măr al discordiei
- Politicieni albanezi: Regep Mitrovica
- Prințul Wilhelm de Wied părăsește Albania
- Dr. Dan Toma Dulciu: China, în vremea lui Eminescu
- Gjergj Bubani – un mare patriot și om de cultură
- Ismail Kadare: Portretul artistului la tinerețe, versiunea albaneză*
- Nasho Jorgaqi, Dragoste târzie (proză poetică)
- Proză albaneză de azi: Vath Koreshi (1936-2006), Cișmeaua arhitectului
- S-a stins din viață patriarhul dansului albanez
- Dispută pe instrumentele muzicale tradiționale
- Pastila pentru suflet: 10 Iulie – prăznuirea Sfântului Neomartir Nicodim din Vithkuq
- Monumente ale credinței – Basilica Sfânta Sofia a devenit geamie
- Călătorind prin Albania de la nord la sud
- „Albanezii și grecii lucrau la cariere”
- Mărturisirile cântăreței Rita Ora
Cu toate că situația medicală nu s-a îmbunătățit cu mult în țările din Balcani, o parte dintre ele au pus în funcțiune programe turistice atractive, care să aducă venituri la bugetul lor destul de afectat de pandemie. Acest lucru se întâmplă și în Albania, țară care dispune de o industrie a ospitalității în plină dezvoltare, fiind, în același timp, și un contributor important la bugetul național.
Și, după cum ne-o descriu saiturile de turism și cei care au colindat-o, Albania chiar are ce arăta celor dornici s-o cunoască.Munții ocupă aproape 75 % din suprafața țării, fiind prezenți și pe riviera mărilor Adriatică și Ionică, ceea ce face ca peisajul să aibă un farmec deosebit. Acest decor montan este presărat cu sate și orașe în care arhitectura specifică, obiceiurile și ospitalitatea localnicilor fac ca turistul să simtă din plin satisfacția cunoașterii unor ținuturi în care prezența omului nu este la fel de stresantă ca în stațiunile consacrate și aglomerate din restul Europei. Să vedem, așadar, ce ar putea oferi Albania turistului curios, care pune pentru prima dată piciorul aici.
Thethi, poarta Alpilor albanezi, este un sat de munte situat pe povârnișul verde al munților din nordul țării. Satul este înconjurat de priveliști de basm, munți cu creste zimțate, cascade și izvoare de munte cu apa rece ca gheața. Pentru a ajunge aici, ai nevoie de rezistență și de plăcerea de a străbate ținuturi greu accesibile. În zonă nu există hoteluri, ci doar kulele primitoare ale sătenilor (case de piatră tradiționale, asemănătoare culelor de la noi, n.n.), care te găzduiesc cu plăcere și-ți pun pe masă produse bio de cea mai bună calitate, obținute în gospodăriile lor. Din loc în loc, în ținut vei întâlni rare pensiuni rurale, organizate după regulile moderne ale ospitalității.
Valbona, un mic sat montan, se află într-un peisaj mirific, pe un platou situat la poalele unor munți ale căror creste depășesc 2000 de metri. Este una dintre cele mai îndepărtate localități ale țării, un loc în care se poate ajunge călătorind de-a lungul luncii râului Valbona. Parcă sfidând izolarea și depărtarea de localități mai importante, Valbona se prezintă turiștilor ca un loc romantic și misterios, cu o atmosferă de început de lume. Ținutul este legat de Thethi printr-o trecătoare de munte spectaculoasă.
Kruja – orașul simbol al rezistenței antiotomane. Este un orășel de munte din apropierea Tiranei, devenit pricipalul centru al rezistenței albaneze în fața ocupației otomane din sec. al XV-lea. În Kruja se pot vizita Muzeul Skanderbeg și cel de etnografie, dar și renumitul bazar cu obiecte tradiționale, costume, arme de colecție și instrumente muzicale, alămuri și ceramică populară. Multe dintre obiectele expuse sunt lucrate manual, iar prețurile sunt relativ modeste. În zona istorică a orașului, casele sunt construite pe povârnișul muntelui, priveliștea fiind dominată de ruinele unei cetăți antice. Orașul dispune de hoteluri și restaurante moderne, de magazine de antichități.
Berat. Într-o călătorie din nordul Albaniei spre sud, este imposibil să nu poposești în orașul “celor o mie de ferestre”, Berat. Situat într-un peisaj de munte și dominat de cetatea medievală la care se poate ajunge cu ușurință, orașul și-a câștigat renumele grație peisajului oferit de centrul vechi, unic prin imaginea celor peste o mie de ferestre care “privesc” spre râu. În anul 2008, orașul a fost înscris pe lista Monumentelor Culturale UNESCO, unul dintre argumente fiind arhitectura în stil otoman, o raritate chiar și în Peninsula Balcanică. Trei dintre cartierele vechi, Kalaja, Mangalem și Gorica, sunt o adevărată colecție de case tradiționale, cu ziduri albe, acoperișuri din plăci de piatră și străzi așternute cu caldarâm. La Berat, autorități culturale ale țării au dispus renovarea și conservarea minunilor arhitecturale care au dat faima orașului, transformându-l într-un obiectiv turistic de neratat.
Gjirokastra. Localitatea a fost declarată oraș-muzeu încă din anii ’60 și are renumele de “oraș de piatră”. Este localitatea natală a trei personalități albaneze ce și-au lăsat numele în istorie: scriitorul Ismail Kadare, lingvistul Eqrem Çabej și dictatorul comunist Enver Hogea. Orașul se află, asemenea Beratului, pe lista Monumentelor Culturale UNESCO. În afara bazarului în stil otoman, situat sub cetate și Muzeul Armelor, orașul vechi este un adevărat muzeu în aer liber, în care străduțele pietruite, în pantă, fac casă bună cu casele de piatră, așezate în trepte, cenușii și misterioase.
Korça sau orașul serenadelor.Recunoscut ca o a doua capitală culturală a Albaniei, Korcea se află în partea de sud-est a țării, la 40 km de cunoscutul lac Ohrid. Centrul localității și vechiul bazar au fost renovate în anii din urmă grație unui primar inimos, atașat tradițiilor orașului. Aici au loc numeroase activități cultural-artistice, culminând cu vestitele Carnavaluri din Korcea. Cartierul vechi, cu străduțele lui în pantă, oferă minunate locuri de relaxare în cafenele și cluburi în care tradiționalul se îmbină cu modernul. Iar dacă turistul se întâmplă să asiste la un spectacol de serenade, căci Korcea este vestită pentru asta, se poate socoti un om norocos.
Dhërmiu este satul turistic așezat între mare și munte, celebru pentru plajele lui mirifice și barurile de noapte de pe țărmul mării. Privegheat de sus, de pe munte, de o mânăstire medievală, satul are străzi pietruite care șerpuiesc printre căsuțele modeste, dar albe și curate. În curțile și în jurul caselor domină viile, din strugurii cărora se face un vin roșu de o calitate excepțională, oferit clienților în localurile înșirate pe țărmul mării. Iar pe grătare sfârâie peștele și fructele de mare aduse de pescari direct din valurile Mării Ionice.
Himara sau farmecul satelor mediteraneene. Spre deosebire de plaja orașului, aglomerată în lunile de sezon, satul și cetatea ridicată pe dealul care domină peisajul nu sunt foarte aglomerate. Construit pe un deal pietros împădurit, vechiul sat are farmecul deosebit al micilor localități de pe litoralul Mării Ionice, cu căsuțe pitice înconjurate de flori colorate vesel, iar cetatea în ruine din apropiere dă peisajului un aer romantic și vetust.
Marius Dobrescu