La HUMANITAS: O nouă ediție a „Generalului armatei moarte”
- Cultura în primul plan
- Kultura në radhë të parë
- ALAR ONLINE TV – një fillim premtues
- Doli nga shtypi libri: „Albania: o istorie în date. Despre Kanun. Personalități” (Shqipëria: një histori në data. Mbi Kanunin. Personalitete) , libër i botuar nga Shtëpia Botuese ”Asdreni”
- Pandemia a agravat situația copiilor din Kosova
- La HUMANITAS: O nouă ediție a „Generalului armatei moarte”
- Liga de la Prizren, evenimentul care a anunțat independența Albaniei
- Albania în memoriile unui scriitor român din exil
- Pandeli Evangjeli. Câteva momente
- Churchill despre Albania
- Prof. univ. dr. Mircea Muthu: Kostandin și Doruntina*
- Parashqevi Qiriazi, un pionier al învățământului albanez modern
- Dr. Dan Toma DULCIU: Regele României și Regele Poeziei
- Skanderbeg în biroul lui Ernesto Sabato
- Pastila pentru suflet: Biserica Sfinții Petru și Pavel din Vithkuq
- Zagoria – ținutul de dincolo de munți
- Pandemia pune în dificultate turismul balcanic
- O carte despre vendetta albaneză
- “Cum să te descurci cu albanezii”: Îndrumar pentru cei care călătoresc sau fac afaceri în Albania
- Delicii de vară: bragă și sirop de trandafiri
A apărut de curând în librării „Generalul armatei moarte”, romanul de tinerețe al albanezului Ismail Kadare. Poate și cel mai cunoscut roman al lui și al literaturii albaneze contemporane. Este ediția a treia, realizată în cadrul seriei Raftul Denisei (Comănescu), după alte două apărute la Humanitas (2002) și Polirom (2010). Și totuși, prima traducere a „Generalului…” i se datorează lui Foqion Miciacio și datează din anul 1973. Vreau să mai amintesc că, în 1983, regizorul italian Luciano Tovoli a realizat filmul cu același nume – pe baza romanului lui Kadare – având în rolurile principale pe Marcello Mastroiani, Anouk Aimee și Michel Piccoli.
Povestea este simplă – un general și un preot italian ajung în Albania, la mijlocul anilor ‘60, pentru a deshuma și repatria osemintele soldaților italieni căzuți aici în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Călătorind într-un peisaj sumbru, sub o ploaie rece și dușmănoasă, cei doi, însoțiți de un specialist albanez și o mână de muncitori, străbat Albania în căutarea rămășițelor pământești ale militarilor din Peninsulă, trimiși în această țară frumoasă și sălbatică pentru a o anexa coroanei italiene. Sub ochii celor doi au loc scene incredibile, culminând cu cea a nunții albaneze la care generalul și preotul se duc neinvitați și devin fără voia lor actori în drama bătrânei Nica, ea însăși o victimă tristă a războiului. În final, misiunea nobilă și generoasă a celor doi se transformă într-o melodramă ieftină.
Vorbind cu Alain Bosquet despre momentul apariției romanului, Kadare povestește: Publicarea lui a provocat un cutremur în literatura albaneză. Valul entuziasmului în rândul publicului a fost uriaș, însă critica oficială l-a atacat cumplit. I se reproșau două lucruri: în primul rând, atmosfera sumbră, care venea în contradicție cu climatul festiv al literaturii realismului socialist și, în al doilea rând, chiar și mai dur, absența urii față de dușman. În terminologia comunistă, această acuzație poate fi formulată ca o slăbire a luptei de clasă.
Și totuși, acesta a fost cel mai tradus roman din creația lui Kadare și cel care i-a deschis autorului drumul spre marea literatură europeană. Întrebat de un prieten, cu ani în urmă, cum sunt albanezii, i-am recomandat să citească „Generalul armatei moarte”. Cred că nu există nicăieri o descriere mai bună a sufletului albanez.
O succintă prezentare video a romanului, făcută chiar de traducător, găsiți pe contul de Facebook al editurii Humanitas Fiction.
Atentă la manifestările dedicate Albaniei în străinătate, presa de la Tirana a semnalat la începutul lunii iunie apariția la editura Humanitas a romanului Generalul armatei moarte. Într-un articol semnat de Entela Binjaku în ziarul Tirana.news din 5 iunie curent este prezentată apariția la București a cunoscutului roman de tinerețe al lui Ismail Kadare.
Mira Skënderi