Tratative Uniunea Europeană – Albania și Macedonia de Nord

Share

După numeroase probleme întâmpinate de țările din Balcani, candidate la aderarea în Uniunea Europeană, înalții oficiali ai blocului comunitar au căzut de acord să reînceapă negocierile cu Albania și Macedonia de Nord, în vederea admiterii acestora împreună. Astfel, în luna martie 2020, miniștrii din statele membre au dat undă verde deschiderii discuțiilor cu cele două țări. Acestea și-au depus candidatura în 2005, dar convorbirile au eșuat din cauza opoziției unor state membre. Cel mai recent eveniment s-a petrecut anul trecut, când președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut blocarea negocierilor pe motiv că procesul de aderare și extindere trebuie reformat înainte de a se lua în considerare admiterea mai multor țări în Uniune. Planurile de extindere a Uniunii Europene s‑au oprit după opoziția fermă a lui Emmanuel Macron, considerată „o greșeală” de președintele de atunci al Comisiei, Jean-Claude Juncker, și de președintele Consiliului, Donald Tusk.

Cele două țări se alătură Muntenegrului, Serbiei și Turciei în calitate de candidate ce își  negociază intrarea în UE. Bosnia Herțegovina își dorește, de asemenea, să devină candidată, la fel și Kosova. Primul eveniment în acest sens ce a permis reînceperea discuțiilor s-a desfășurat în luna martie 2020, într-o conferință video a miniștrilor, ca măsură de precauție față de pandemia cu Coronavirus. „Am ajuns la o decizie politică de a deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord”, a declarat ministrul Croației pentru Afaceri Europene, Andreja Metelko Zgombici, care a prezidat videoconferința. Aceasta a descris decizia ca fiind „o veste bună, o veste istorică pentru cele două țări”. „Sunt foarte mulțumit că statele membre ale UE au ajuns la un acord politic, a declarat Olivér Várhelyi, comisarul UE pentru Extindere. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru transmite un mesaj puternic și clar Balcanilor de Vest: viitorul tău este în UE”.

Anul trecut, în mai și noiembrie 2019, au fost ample manifestări de protest la Viena și  Bruxelles, desfășurate sub genericul „O singură Europă pentru toți”, împotriva naționalismului din întreaga Uniune Europeană și a subminării rolului țărilor din Balcani.  


Pe de altă parte, decizia UE de a începe discuțiile cu Macedonia de Nord vine după ce țara a rezolvat disputa politică, veche de zeci de ani, cu Grecia, schimbându-și denumirea de Macedonia, acesta fiind numele unui regat antic aflat pe teritoriul actual al Greciei, Macedoniei de Nord și Bulgariei, regat ce se învecina cu regatul Epirului, la vest, și cu Tracia, la est. Pentru o perioadă de timp, acesta a fost cel mai puternic stat antic în Orientul Mijlociu, după ce Alexandru Macedon a cucerit cea mai mare parte a lumii, în secolul IV, î.Hr., și a inaugurat astfel perioada elenistică. La rândul ei, Albania a fost obligată să stopeze producția și traficul de droguri, care generaseră o rețea a mafiei și corupției extinsă până la nivel înalt, în instituțiile guvernamentale, spun surse europene.

Ca urmare, declară oficialii europeni, este posibil ca discuțiile să se deruleze pe parcursul mai multor ani, deoarece statele membre ar trebui să negocieze cu candidatele un număr de 35 de capitole din condițiile de aderare ce cuprind domenii ca politica, alinierea politicii financiare, agricultura, transportul, energia, justiția ș.a., pentru ca acestea să poată să se alăture  blocului comunitar.

Maria Oprea

Series Navigation<< În zilele pandemiei – Medici albanezi în GermaniaDr. Dorian Koçi (Tirana, Albania): Câteva momente semnificative ale Diasporei albaneze >>