Ramadanul, marea sărbătoare a musulmanilor

Vreme de o lună, de joi, 23 aprilie, până sâmbătă, 23 mai, musulmanii de pe întreg cuprinsul lumii și, desigur, din țara noastră și din Albania, au sărbătorit Ramadanul. Înainte de toate trebuie spus că Ramadanul este a noua lună a calendarului lunar islamic și ține 29 sau 30 de zile, în funcție de momentul în care luna nouă va fi vizibilă. Conform cunoscătorilor, cuvântul arab “ramdan” sugerează o căldură intensă. Din câte se pare, în Peninsula Arabă, în epoca pre-islamică, Ramadanul era numele unei luni de vară extrem de fierbinți. În calendarul Islamic, însă, Ramadanul variază de la an la an. Anul acesta a început pe 23 aprilie, iar anul viitor va începe pe 12 aprilie și se va sfârși pe 11 mai, și aceasta deoarece anul islamic este în medie cu 11 zile mai scurt decât anul solar. Este normal să ne întrebăm de ce este atât de importantă această sărbătoare pentru credincioșii musulmani. E bine să se știe că Ramadanul este o perioadă de post total și de activitate spirituală mai intensă decât în alte luni ale anului, fiind unul dintre „cei cinci piloni ai Islamului” (ceilalți patru fiind: declarația de credință, rugăciunea zilnică, milostenia și pelerinajul la Mecca). Este de așteptat, așadar, ca toți musulmanii care nu au vreo problemă medicală să nu mănânce, să nu bea și să nu întrețină relații sexuale de la răsăritul soarelui și până la apus, în fiecare din zilele Ramadanului. Musulmanii religioși se și roagă în această perioadă, în special seara, încercând să recite întreaga carte a Coranului.

Credința predominantă în rândul musulmanilor este că în ultimele 10 nopți din Ramadan Coranul a fost revelat profetului Mohamed. În fond, care este legătura dintre suflet și trup pe care Ramadanul încearcă să o explice? Coranul spune că postul este prescris pentru credincioși pentru ca ei să devină conștienți de Dumnezeu. Prin abținerea de la lucrurile care ne satisfac nevoile de bază (cum ar fi apa, de exemplu), se crede că cel care o face va fi împins să reflecteze la scopul vieții și să se apropie de cel care a creat și ne susține existența. Prin urmare, comiterea unor fapte rele va submina postul. Mulți musulmani pretind că postul le dă un sentiment de sărăcie și acesta le va spori empatia față de cei săraci. Dar există și unele puține excepții: toți cei care au anumite probleme de sănătate sau sunt bătrâni pot fi scutiți de obligația de a posti. La fel și cei care călătoresc. Există posibilitatea ca cei care nu au postit să recupereze ulterior.  (Este posibil ca o persoană să recupereze toate zilele în care nu a postit în luna imediat următoare Ramadanului, luna Shawwal.) Cei care nu pot posti deloc pot oferi de mâncare nevoiașilor ca o măsură alternativă de a se alinia la spiritul postului. Prin postul pe o perioadă mai lungă de timp, musulmanii practicanți urmăresc să obțină anumite atitudini și valori pe care să le cultive un an întreg. Ramadanul este uneori asemănat cu o tabără de antrenament spiritual. În afara slăbiciunii datorate lipsei hranei și a apei, credincioșii musulmani se confruntă și cu oboseala datorată rugăciunilor de noapte și meselor luate înainte de zorii zilei. Această stare este cu atât mai vizibilă în ultimele 10 zile din Ramadan. Perioada respectivă, considerată ca fiind cea în care s-a scris Coranul, este de asemenea văzută ca fiind și timpul când recompensele divine sunt multiplicate. Mulți musulmani se roagă suplimentar în tot acest timp. Sfârșitul Ramadanului marchează începutul uneia dintre sărbătorile islamice majore, Eid al-Fitr, sau „sărbătoarea încetării postului”. În această zi, mulți musulmani participă la servicii religioase, se vizitează cu rudele sau prietenii și își fac cadouri.

Marius Dobrescu