„Pluralismul politic” în anii 1946-1950

Share

După război, pentru a da impresia că Albania pășește pe drumul democrației, puterea comunistă de la Tirana a votat în cadrul Adunării Naționale și apoi a decretat, pe 6 decembrie 1946, legea „Asupra formării partidelor politice”. Prin aceeași lege se reglementa, de asemenea, înființarea asociațiilor culturale, științifice, profesionale, sportive etc., precum și organizarea adunărilor publice. Textul legislativ garanta dreptul cetățenilor de a înființa organizații politice și asociații în una sau mai multe prefecturi ori la nivelul întregii țări. Solicitanții erau obligați să se adreseze organelor competente, recte Ministerului de Interne, cu cererea de înființare și statutul sau regulamentul de funcționare. Numărul de semnatari ai cererii (membrii fondatori) varia între 50 și 100, în funcție de aria de cuprindere a organizației, iar termenul de aprobare de către organele statului ajungea până la 30 de zile. Conform legii, după înființare, partidele politice căpătau personalitate juridică, aveau dreptul de a deține un fond imobil necesar desfășurării activităților, sedii, săli pentru întruniri și organ de presă. Capitolul al doilea al actului normativ reglementa înființarea asociațiilor culturale, științifice, sportive etc. Numai că Albania, sub regim comunist, nu era un teren favorabil funcționării „pluralismului politic”. Guvernul ieșit din război, avându-l în fruntea sa pe Enver Hogea, a desfășurat o politică profund antidemocratică, regizând procese politice și pedepsindu-i aspru pe cei care îndrăzneau să înființeze organizații politice paralele. Cele mai frecvente acuzații erau de complot și „înființare de organizații teroriste”, iar procesele se finalizau de regulă cu anihilarea adversarilor politici.

Mira Skënderi

Series Navigation<< Cuvântul rezistenței anticomuniste la BBCDinamită sub bustul “marelui dispărut” >>