În ajutorul Korcei distrusă de seismul din 1931: Un gest generos al comunității din România destinat reconstruirii orașului

Share

În urmă cu aproape nouă decenii, pe 28 ianuarie 1931, orașul Korcea și împrejurimile au fost lovite de un cutremur năprasnic, care a pus orașul la pământ. Una dintre cele mai impunătoare clădiri de aici, Catedrala Sf. Sotir, cunoscută și drept „biserica aromânilor”, a fost distrusă până la temelii.

Și acesta după ce, cu două luni înainte, în noiem­brie 1930, o altă localitate din sudul Albaniei, Vlora, trecuse printr-un eveniment asemănător care pricinuise zeci de morți și sute de răniți. După cum se pare, Albania se află într-o zonă seismică în care asemenea catastrofe naturale nu sunt o raritate.

Presa acelor zile, și nu doar cea albaneză, a relatat pe larg despre distrugerile și pierderile de vieți omenești care au însoțit mișcările tectonice din geroasa lună ianuarie a anului 1931. Amploarea pagubelor și a pierderilor umane nu a trecut neobser­vată la București, unde comunitatea albaneză ajunsese la un statut economic și social impresionant. Din relatările vremii se poate vedea că nu era familie albaneză din capitala sau din celelalte orașe ale României care să nu aibă rude, prieteni sau proprie­tăți în zona calamitată. Așa se face că, la apelul korcearilor, liderii comunității au luat imediat inițiativa strângerii de bani și ajutoare care să sprijine ieșirea din iarnă a populației sinistrate și un început de reconstrucție a orașului. Vom reda, în rândurile care urmeză (și în ortografia vremii), Apelul adresat de Comitetul Albano-Român compatrioților din România în sprijinul orașului devastat de seism, precum și câteva nume din lista donatorilor. (M. Dobrescu)

APEL 

Un grup de români și albanezi, originari din orașul Corcea-Albania, – stabiliți în București – fiind solicitați telegrafic de către sinistrații dezastruosului cutremur care a lăsat pe drumuri majoritatea populației din acest important centru Albano-Român, ca să li se trimeată grabnic ajutoare pentru asigurarea hranei zilnice și unui adăpost provizoriu, face apel atât la compatrioți, precum și la toate inimile caritabile din ospitaliera România ca să-și dea obolul pentru salva­rea năpăstuiților de acest trist eveniment.

În acest scop, s’a constituit Comitetul de acțiune Albano-Român care a hotărât să lanseze 200 liste de subscripție, obținându-se și cuvenita autorizație dela Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale sub Nr. 10732 din 24 Februarie a.c., cu specificare de a se viza de către Prefectura Poliției din București, conform adresei Nr.10733/931.

Din fotografiile ce le reproducem mai jos, cari ne-au sosit până astăzi – luate la fața locului – tot subscriitorul își poate da seama de grozava nenorocire suportată de compatrioții noștri din Corcea și împrejurimi, cari au fost nevoiți să-și părăsească gospodăriile în toiul iernii, suferind cu toții, bărbați, femei și copii, cel mai teribil calvar al pribegiei, fiind lipsiți de strictul necesar al vieții, rămânând fără adăpost, hrană și îmbrăcăminte.

Comitetul de inițiativă aduce la cunoștința subscriitorilor că primele ajutoare vor fi distribuite la fața locului de către o comisiune aleasă de adunarea generală din 9 Februarie a.c., cari delegați vor face drumul la Corcea și înapoi pe propriul lor cont, iar din ofrandele ce se vor colecta mai târziu se vor putea reconstrui o parte din clădirile dărâmate, cași frumoasa biserică românească, din care n’a rămas decât un maldăr de ruine.

Listele vor fi încredințate membrilor din Comitetul Albano-Român, cari le vor distribui în cercul cunoștințelor; semnând fiecare listele și apelurile, ca delegat special, pe lângă semnătuile biroului desemnat de comitet, iar după complectarea listelor, delegații plasatori vor putea încasa și sumele subscrise, cari se vor vărsa d-lui Cristache Cottadi, Casierul Comitetului, sub luare de chitanță.

Conform legei și regulamentului privitor la colectele publice, urmează ca listele – vizate de către Prefectura Poliției București – să se depună formal, sub dresare de Proces-Verbal, tot la Prefectură, spre a se putea lua cunoștință atât de sumele colectate, cum și de întrebuințarea lor; astfel că se impune ca toate listele să se înapoieze delegaților plasatori, spre a le depune d-lui Casier al Comitetului Albano-Român, odată cu sumele provenite din subscripție publică.

Președintele Comitetului,
Secretar,
Delegat special,
Casier
București, Februarie 1931

Publicăm, în continuare, numele principalilor contributori și sumele depuse la Casierul Comitetului Albano-Român și la Consulatul General al Albaniei la București. Suma colectată s-a ridicat la 754.945 lei la valoarea din 1931.

Nicolae Dumitriu – 100.000 lei
Vasile Dumitriu – 100.000 lei
Grigore Goda – 50.000 lei
Petre Tarpo – 52.000 lei
Frații Emanoil – 40.000 lei
Cristache Cottadi – 30.000 lei
Comunitatea Ortodoxă Albaneză
din București – 20.000 lei
N. Georgescu „Palamida” – 20.000 lei
Ion Cristescu – 20.000 lei
Sotir Dumitriu și frații – 20.000 lei
Soc. „Izvorul” București – 20.000 lei
Daniel Zografi – 20.000 lei
Dumitru Conea – 20.000 lei
Naum Sotiriu – 15.000 lei
Soc. Bașchimi „Unirea” din Com.
Darda, Albania – 15.000 lei
Visarion Dodani – 10.000 lei
Gh. Peciu – 10.000 lei
Cristache Tarpo – 10.000 lei
Dumitru Zografi – 10.000 lei
Eftimie Bejiu – 10.000 lei
N. Condacci – 10.000 lei
Rafail Anastasiu – 10.000 lei ș.a.m.d.

Series Navigation << 21 de ani de la masacrul de la GjakovaVoluntari români în apărare statului albanez >>