Comoara reginei Teuta

Share

Regatu ardian, cel care s-a făcut remarcat în vestul Peninsului Balcanice în sec. al III-lea î.Hr. prin cutezanţa cu care a înfruntat puternica Romă, a avut la conducerea sa o regină la fel de faimoasă, pe celebra Teuta. După aprige lupte cu cohortele romane, mult superioare forţei militare a ilirilor, regina a fost obligată să-şi abandoneze tronul şi să-şi afle scăparea în munţii inaccesibili din sudul provinciei. Plecând, ea a fost pusă în faţa unei dileme: fie îşi abandonează tezaurul regal în mâinile romanilor, fie îl ia cu sine şi-l ascunde într-un loc cunoscut numai de câţiva oameni de încredere. Ca şi în cazul comorii dacilor, despre care există câteva poveşti fascinante, Teuta a trebuit la rândul ei să aleagă un loc sigur, în care mâna hrăpăreaţă a Romei să nu poate ajunge. Despre comoara reginei ilire există mai multe legende, dar cea mai apropiată de adevăr se pare că ar fi aceea care presupune că locul unde au fost ascunse cele 6.000 de kg de aur şi nestemate s-ar afla în zona Mokra, lângă oraşul actual Pogradec: o vale înconjurată de munţi, locul ideal pentru a face dispărută o comoară atât de valoroasă. Povestea spune că, înainte de asaltul final al romanilor, în primăvara anului 229 î.Hr., regina a poruncit trimiterea tezaurului în locul stabilit dinainte, un loc îndepărtat şi sigur. Transportul s-a defăşurat pe Via Egnatia, în adâncul peninsulei, în teritoriul stăpânit atunci de triburile Dasareţilor şi Enkeleilor. Şi legenda mai spune că locul ales se afla în Canionul Llënga de astăzi, aproape de trecătoarea Gryka e Gurit, pe râul Shkumbin. Pe aici au călătorit oamenii Teutei, alături de cei 40 de catâri încărcaţi cu aur şi pietre preţioase. Şi povestea mai spune că, ajunşi acolo, au deviat cursul râului, au strecurat comoara într-o peşteră ascunsă ochiului, pe care au acoperit-o cu un zid de piatră, făcând locul greu de observat. În decursul a peste două mii de ani care s-au scurs de atunci, localnicii au căutat cu râvnă comoara Teutei, dar aceasta a rămas ascunsă până în zilele noastre.   

Mira Skënderi

Series Navigation << Kosova a aniversat 12 ani de independenţă“Dielli” a aniversat 111 ani >>