Pastila pentru suflet: „Te invit în țara ta!”

Share

Albumul monografic „Păușești-Măglași. Istorie, artă și credință”

Câți dintre noi au auzit sau au știut de existența localității Păușești-Măglași? Mărturisesc că eu, nu, și asta până la 31 ianuarie 2020, când Iuliana Mateescu, președinta Asociației Renașterea Obiceiurilor și Tradițiilor Românești a invitat mai mulți ziariști și oameni de cultură din București în comuna vâlceană. Această artistă sensibilă, plină de spiritualitate, a publicat de curând o monografie-album a comunei Păușești-Măglași din județul Vâlcea și a împrejurimilor sale, realizată în condiții grafice deosebite. Istoria acestui loc al măglașilor, vecin cu Horezu, Călimănești, Olănești, nu începe la 1512, când arhivele pomenesc numele satului, ci mult mai devreme, căci ținutul este recunoscut ca regiunea cu numeroase vestigii daco-romane.

Etimologia cuvântului Păușești este dată, se spune, de Păușa, mamă a mai multor copii, cea care a întemeiat satul, iar Măglași vine de la numele moșnenilor care lucrau fără plată în salinele Ocnele Mari. Măglașii aranjau bulgării de sare în movile, cărora le spuneau „magle”, ei fiind botezați apoi după aceste grămezi de bulgări albi, scoase din inima muntelui. În timpul lucrului, în adâncuri, la intrarea și ieșirea din salină, credincioșii măglași se închinau Domnului făcându-și cruce, rugându-se să-i țină sănătoși în osteneala de zi cu zi. Duminica și-n zilele de sărbătoare se îmbrăcau în frumosul lor port tradițional și mergeau, atunci ca și acum, acasă, în Păușești-Măglași, sau în satele apropiate – Sărăcinești, Coasta, Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii, Chiciora și Vlăduceni – la liturghie, pentru a primi împărtășania și binecuvântarea în lăcașurile ctitorite de strămoșii lor încă din secolul al XV-lea. Memoria și istoriile acestor oameni și locuri se văd pe frescele bisericilor din ținutul de basm al măglașilor și în paginile albumului realizat de Iuliana Mateescu, cu sprijinul autorităților locale și al Arhiepiscopiei de Râmnic, intitulat „Păușești-Măglași. Istorie, artă și credință”.

„Cândva, într-o duminică, un grup de turiști francezi a fost prezent la slujba ce se oficia la Biserica Sf.Nicolae din satul Coasta. Nu voi uita emoția ce i-a copleșit, când sătenii i-au înconjurat cu căldură și respect, înghesuindu-se să le dea ceva pentru sufletele adormiților lor. Oaspeții noștri francezi au mărturisit că au fost clipe unice, de negăsit în lume. M-a cuprins atunci un gând care s-a statornicit în mintea mea până astăzi și de care n-am să mă mai despart.” (Iuliana Mateescu) Acest sentiment s-a transformat în dorința ei și a localnicilor de a le arăta cu dragoste, tuturor, casele, bisericile, ulițele, munții și pădurile lor, costumele populare cu tunici, ițari, pieptare, fote și ii, pe care le-au purtat dintotdeauna păușești-măglașii. Astfel s-a născut proiectul „Te invit în țara ta!”, care va susține de-acum numeroase acțiuni de promovare a patrimoniului natural și cultural mai puțin cunoscut al Vâlcei și al celor mai frumoase zone din țara noastră, neincluse în  circuitul turistic.

Măglașii trăiesc printre dealurile subcarpatice, într‑un peisaj de legendă, a cărui frumusețe s-a așezat tainic în casele, bisericile și sufletele lor, acest dar al naturii reprezentând pentru ei o moștenire sfântă pe care o păzesc și o respectă de sute de ani. Oameni harnici, calzi și ospitalieri, ei și-au zidit cu iubire și evlavie lăcașurile de închinăciune, care te uimesc nu numai prin pictura meșterilor zugravi din secolul XVIII, Ioan și Ilie, dar mai ales prin așezarea lor în cătune risipite pe colinele verzi din jur. 

În paginile albumului sunt cuprinse, alături de Mănăstirea Sărăcinești, bisericile din Chiciora, Coasta, Vlăduceni, Pietrari și Valea Cheii, în care sunt reproduse scenele biblice în stilul tradițional al artei bizantine și unde, împreună cu apostolii, arhanghelii, sfinții, îngerii, sibilele, sunt înfățișați ctitorii moșneni cu tot neamul: copii, nepoți, bunici, gineri, nurori etc. Îmbrăcați în portul din acele vremuri, ei au “cojoace albe, lungi, tivite cu blană de vulpe, iar dedesubt, caftane vărgate. Femeile sunt cu scurteici, marame și oprege“ (un fel de fotă ce are în partea de sus o platcă țesută, de care atârnă fire groase de lână, în diferite culori, n.n.), iar numele întemeietorilor, Ștefan, Dumitra, Stana, Ioan, Marica, sunt însoțite de ocupațiile pe care le-au avut în viață: morar, pietrar, ceauș, pâslar ș.a. De asemenea, pictorii zugravi au ilustrat în frescă portretele filosofilor Aristotel, Platon, Diogen, Arkirie, Anadam și Istoil „cu coroană pe cap, simbol al maiestății spiritului“, considerați „pregătitori ai sufletelor pentru primirea bunei credințe”.

În satele mici, împrăștiate ca o pelerină peste munți, a existat și există un cult pentru educație, prima școală existând cu mult înainte de 1838, când s-a instituționalizat învățământul în Țara Româ­nească. Școlile funcționau în casele moșnenilor și erau sprijinite de Eforia locală cu manuale specifice secolului XIX.  Acestea erau „învățături pe foi, lipite pe cartoane, formând așa numitele trupuri de table lancastriene (sistem de învățământ bazat pe ajutorul elevilor mai avansați, folosiți ca monitori, n.n.), alcătuite din câte 16 până la 30 de foi. Copiii, grupați în semicercuri, urmăreau după vargă lecțiile scrise pe table și le repetau în cor până la completa lor memorare”. De-a lungul timpului, aceste școli au dat câteva personalități cu care măglașii se mândresc: Antim Petrescu, episcop al Râmnicului, Gh.A. Petrescu, consilier la Curtea de Apel București, prof. universitar Achim Popescu, egiptolog, Adrian Petrescu, medic, ofițer de aviație, Nicolae Toader, maior în Marele Stat Major al Armatei, Aurel Moacă, căpitan, Constantin Gib, consilier al Fundației “Regele Mihai I” ș.a.

Albumul despre Păușești-Măglași dezvăluie o lume necunoscută, autentică, unde spiritul românesc trăiește încă în tiparele originale ale identității și tradițiilor satelor ascunse printre dealurile Vâlcei. Desigur, modernitatea a intrat și aici, cu pași mici, fără să facă zgomot. Ați auzit vreodată de Păușești Măglași? Dar de Coasta, Pietrari, Chiciora? Eu, da!

Păușești-Măglași – comună în județul Vâlcea. Se află la 10 km de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea. Atestată din 1512. Zonă colinară. Populația – 3992 locuitori (recensământul din 2011) – se ocupă cu pomicultura, viticultura și creșterea animalelor. Căminul cultural, înființat în 1962, a fost renovat de curând și înzestrat cu cele mai moderne dotări.

Maria Oprea

Series Navigation << Vjoleta Zefi, „regina cântecului din Shkodra”„Albania este o țară minunată, cu oameni calzi și primitori”: Interviu cu dna ing. Alexandra Iancu din București >>