Despre paradoxul cultural contemporan

Revista Drita nr. 35 - februarie 2020

• Despre paradoxul cultural contemporan
• A luat ființă „Asociația istoricilor albanezi din diaspora” în Elveția
• „Călărețul cu șoim” la Humanitas-Cișmigiu
• “Învață cât vrei, tot la sapă o să ajungi” – Povestea Almei Liço, victima nevinovată a comunismului albanez
• Armele care au făcut să tremure un imperiu
• Bătălia de pe râul Marița (1371)
• Comunitatea musulmană din Albania, în secolul XX
• Un jelek albanez expus la Londra
• „Home to go” – Adrian Paci, performance art și instalație
• Dimitrie Gusti: Câteva amintiri despre Caragiale, la 168 ani de la naștere
• Poezie albaneză contemporană: Artur Balli
• Prof. dr. Pandi Bello (Korcea, Albania): Poetul Lasgush Poradeci și muzica
• Vjoleta Zefi, „regina cântecului din Shkodra”
• Pastila pentru suflet: „Te invit în țara ta!”
• „Albania este o țară minunată, cu oameni calzi și primitori”: Interviu cu dna ing. Alexandra Iancu din București
• Sofia Koça, vecina lui Ismail Kadare și a lui Enver Hogea
• Albanezi de succes: Benjamin Prelvukaj – Primul albanez care a deschis un restaurant în Japonia

La începutul fiecărui an, România marchează, pe 15 ianuarie, nașterea poetului național, Mihai Eminescu, dar și Ziua Culturii Naționale. Este un moment care, dincolo de manifestările specifice, oferă prilejul unei reflecții asupra producției și consumului de cultură în societatea românească, asupra calității programelor și strategiilor culturale și, nu în ultimul rând, asupra infrastructurii publice din domeniul cultural. Pentru oricine este evidentă situația paradoxală în care se găsește cultura română la acest moment: pe de o parte, artiștii și scriitorii din România obțin succese importante pe plan internațional – să ne gândim doar la premiile obținute la festivalurile de film, la succesele orchestrelor românești sau la difuzarea tot mai largă a traducerilor din scriitorii români contemporani; pe de altă parte, calitatea produselor culturale consumate de publicul general este una îndoielnică, în vreme ce infrastructura culturală publică lasă de dorit în multe localități, chiar și în marile municipii.

Eliminarea acestei situații paradoxale nu este însă un demers simplu. Este nevoie de un efort conjugat al instituțiilor statului – cele care dețin mijloacele materiale necesare – și al creatorilor și diseminatorilor de cultură. Atât istoria, cât și prezentul ne arată că poporul român și toate minoritățile naționale care trăiesc în România au un potențial uriaș de a genera acte culturale de cea mai înaltă calitate, însă pentru propagarea acestor produse în rândurile publicului larg este nevoie de o infrastructură adecvată, de o remunerare corespunzătoare a creatorilor de cultură și de o strategie națională coerentă, care să asigure propagarea culturii de calitate încă de la nivelul școlii. De-a lungul celor trei ani de mandat, am avut ocazia de a vizita numeroase instituții de cultură din România, inclusiv cu ocazia organizării unor acțiuni ale Asociației Liga Albanezilor din România, și am descoperit un potențial uman extraordinar, care are însă nevoie de un cadru legislativ adaptat – inclusiv în plan salarial –, de investiții în infrastructură și de sprijin pentru creșterea vizibilității. Fără acest ultim aspect, subcul­tura și kitsch-ul, promovate intens din interese pur comerciale, vor continua să deturneze atenția publi­cului.

Asociația Liga Albanezilor din România și-a propus – și considerăm noi că în mare parte reușește – să-și aducă o contribuție la promovarea adevăratelor valori culturale. Prin acțiunile pe care le derulăm, prin cărțile și revistele pe care le edităm încercăm să aducem în prim-plan nu doar cultura albanezilor din România și de pretutindeni, ci și cultura română și universală. De altfel, nu se poate vorbi despre Lasgush Poradeci fără a vorbi despre Eminescu, nu se poate vorbi despre operele lui Victor Eftimiu, Cezar Ivănescu sau Vlad Zografi fără a ne raporta la literatura română în ansam­blul său.

Vom continua pe aceeași linie, de producere a unor conținuturi culturale autentice, valoroase, care să se adreseze atât cunoscătorilor, cât și publicului larg. În același timp, într-o perioadă marcată de fake news și confuzie, considerăm necesară o intervenție promptă a instituțiilor statului în domeniul culturii și în cel al educației și vom milita, inclusiv de la tribuna Parla­mentului, pentru adoptarea unor măsuri rapide și adecvate în acest sens. De asemenea, vă invit să îmi transmiteți sugestiile dumneavoastră, pentru a le lua în calcul în activitatea parlamentară și pentru a le trans­mite, după caz, responsabililor guvernamentali.

Deputat Bogdan-Alin Stoica