Comunitatea musulmană din Albania, în secolul XX

Share

După obținerea independenței (noiembrie 1912), s-a pus problema creării unei instituții care să se ocupe de orgnizarea comunității islamice din Albania. Concret, musulmanii albanezi, cea mai mare comunitate religioasă din țară, au rupt legăturile cu Califatul încă din 1913. Guvernul de la Vlora l-a numit drept mare muftiu al Albaniei pe Vehbi Agolli, recunoscând indirect ruptura de Califat. Anul 1923 a fost cel mai potrivit pentru organizarea unui congres musulman, care va oficializa desprinderea de centrul islamic de la Istanbul. Prin decizia Ministerului de Interne, condus de Ahmet Zogu, la 9 februarie 1923, Înaltul Tribunal al Sheriatului a primit aprobarea de a forma Consiliul Musulman. Evenimentul a avut loc între 23 februarie-12 martie 1924, în cadrul unei adunări generale care s-a desfășurat într-o clădire aflată pe strada Dibrei, din Tirana.

Congresul a aprobat Statutul Comunității Musulmane (sunnite) din Albania și a ales Consiliul Superior al Sheriatului, avându-l în frunte pe Myfti Vehbi Agolli, cu funcția de muftiu general. A fost ales, de asemenea, și un Consiliu Superior format din patru persoane. Statutul nu specifica nicio legătură cu Sheh-ul Islamul din Turcia, exprimând astfel desprinderea totală de această instituție a cultului. Consiliul Superior al Sheriatului avea misiunea de a asigura unitatea de credință a comunității, pregătirea cadrului religios, controlul bugetului, întocmirea regulamentelor interne etc. El era reprezentat în toate prefecturile din țară la nivel de muftii sau naipi. Consiliul se reunea o dată la patru ani, la Tirana. Statutul decidea pregătirea predicilor în limba albaneză, oficializând astfel utilizarea acestei limbi în instituțiile de cult. În perioada 1923-1944, Comunitatea musulmană a fost condusă de Hagi Vehbi Agolli, Behxhet Shapati și Hafiz Sherif Langu.

Luiza Qerreti

Series Navigation << Bătălia de pe râul Marița (1371)Un jelek albanez expus la Londra >>