Decizie istorică: Kosova repatriază foști jihadiști

Share

Sunt teroriști care au torturat și ucis în numele așa-zisului Califat – vorbim despre jihadiștii Statului Islamic. Mulți și-au târât soțiile și copiii în războiul din Siria ori și-au făcut familii acolo. Aproape 5.000 dintre aceștia proveneau din țări europene. Și totuși, cu câteva luni în urmă, un guvern de pe continent a anunțat oficial că-i repatriază, decizie susținută de o mare parte a populației. Amintim că aici populația musulmană e în proporție de circa 95%. Este vorba despre Kosova. 

Autoritățile din acest stat au repatriat 110 persoane implicate în evenimentele sângeroase din Siria ultimilor ani. Printre aceștia sunt mame, copii și luptători care au participat la confruntările cu forța internațională implicată în războiul din Orientul Apropiat. Mulți cred că acești tineri radicalizați pot fi reintegrați în societate, iar statul, la rândul său, a creat un program de reabilitare. Oficialii spun că doar cei ce au comis infracțiuni vor fi pedepsiți.

Iată una dintre aceste situații. Ana K. și-a urmat soțul în Siria, iar acum spune că merită o a doua șansă. După înfrângerea grupării teroriste, mulți extremiști au ajuns în închisorile controlate de kurzi în nordul Siriei. Totuși, câteva sute dintre aceștia au evadat în timpul ofensivei Turciei din vara acestui an. Acum, tot mai multe voci cer ca acești militanți și familiile lor să fie repatriați. Cele mai multe state europene refuză să facă acest lucru. În urmă cu șase luni, Ana trăia în autoproclamatul califat al Statului Islamic, în Siria. Între timp, a revenit acasă, în Kosova, și continuă să poarte vălul islamic. „De fiecare dată când ies din casă, sunt privită ca o ciudată … Dar pot să înțeleg: suntem ceva neobișnuit pentru ei, și asta nu mă deranjează”, spune Ana, citată de presa de la Prishtina.

Oficial, Ana K. este în arest la domiciliu. Ea este prima femeie kosovară repatriată din rândurile ISIS care a acceptat să vorbească despre trecutul ei în fața unei camere de filmare. Nu i s-a putut dezvălui numele întreg, pentru că în curând va trebui să se prezinte la proces. La fel ca toți simpatizanții ISIS din Kosova, ea a fost adusă acasă de autoritățile acestui stat. Și nu înțelege de ce alte state europene nu fac același lucru pentru cetățenii lor. „Și noi suntem oameni. Dacă faci o dată o greșeală, nu înseamnă că trebuie să fii abandonat pentru totdeauna. Femeile sunt atât de vulnerabile, iar copiii nu au făcut nimic rău. Cineva ar trebui să-i ajute”, spune Ana.

În aprilie 2019, un avion care transporta patru luptători ISIS, 32 de femei și 74 de copii din taberele și închisorile din Siria a aterizat pe aeroportul din Prishtina. A fost o operațiune ultrasecretă a guvernului kosovar. Legat de aceștia, planul e ca foștii simpatizanți ISIS să fie reintegrați în societate. Fatos Makolli, de la Unitatea de Poliție Antiteroristă din Kosova, se ocupă de acest program. În opinia sa, odată reveniți, asemenea oameni vor fi mai puțin periculoși acasă decât în ​​străinătate.

După ce au ajuns în Kosova, bărbații au fost trimiși direct la închisoare. Femeile și copiii au fost plasați în arest la domiciliu și supravegheați îndeaproape. „Nu i-am văzut niciodată să se opună proiectului nostru, a declarat Fatos Makolli presei kosovare. Poate și pentru că știu că autoritățile sunt cele care au luat decizia de a-i repatria. Altfel, ar fi rămas acolo, în zona de conflict”.

Decizia Kosovei este până acum unică în Europa. Pentru țări precum Germania, Franța și Marea Britanie, repatrierea cetățenilor care s-au alăturat ISIS e mai dificilă. Sute de simpatizanți ISIS ar fi evadat, recent, din închisorile din nordul Siriei, controlat de forțele kurde, unde e haos din cauza operațiunilor militare desfășurate recent de Turcia. Sunt temeri că vidul de putere creat va permite militanților ISIS să se regrupeze. Acesta este și motivul pentru care a fost redeschisă discuția despre soarta acestor prizonieri.

Reporterii din Prishtina s-au întrebat: “Este Ana o extremistă?” Ea răspunde ferm că, în 2014, când a plecat în Siria, a făcut-o doar pentru a fi alături de soțul ei. „Soțul meu s-a ocupat de toate pregătirile pentru acea călătorie. Nu mi-a spus nimic. Într-o bună zi, m-am trezit în Siria”, spune Ana. În cursul luptelor, soțul ei a fost ucis, iar Ana s-a căsătorit cu un alt luptător din ISIS, așa cum cereau noile tradiții impuse de Statul Islamic. Întrebată de reporter ce crede despre atrocitățile comise de teroriști, despre tortura, decapitările și alte încălcări ale drepturilor omului, ea evită întrebările acestuia. Vorbește, în schimb, despre propria suferință. „În timpul atacurilor aeriene, o clădire mare a fost bombardată. Erau copii acolo, mame, femei. Multă lume”, povestește Ana.

Valbona Tafilaj este unul dintre psihiatrii responsabili de programul de reintegrare a foștilor luptători reveniți din teritoriile ISIS. Ea oferă consiliere femeilor și copiilor.

Reporterul a vrut să știe dacă vreuna dintre cele 32 de femei de care se ocupă prezintă un risc potențial de securitate. Dar statutul de cadru medical a împiedicat-o să divulge așa ceva. „Toate aceste femei și toți acești copii sunt traumatizați. S-au întors dintr-o zonă de război. Au văzut și au îndurat lucruri îngrozitoare, violență extremă și bombardamente intense. De aceea sunt traumatizați și suferă de tulburări de stres posttraumatic”, explică medicul psihiatru Valbona Tafilaj.

Programul pentru integrarea lor cuprinde o serie de activități, jocuri și sporturi concepute special pentru a ajuta copiii să depășească traumele. „E încă prea devreme pentru a observa progrese majore. Dar acești copii sunt pe drumul către o viață normală. Unele schimbări în bine sunt deja vizibile”, a mai spus ea.

Ana K. spune că se simte acasă printre rudele și vecinii săi din Kosova. Oamenii sunt decenți, nimeni nu o întreabă despre trecutul ei în ISIS și e fericită că poate închide acel capitol dureros. Și, cel mai impor­tant lucru, ea înțelege de ce autoritățile au plasat-o în arest la domiciliu. „Am venit dintr-o zonă de război. Este normal să se facă niște cercetări, dar nu am greșit cu nimic. Poate singura mea greșeală a fost că am plecat acolo, că am trăit acolo”, spune Ana.

Conform mediei kosovare, în cele din urmă, sistemul judiciar din Kosova va decide dacă Ana K. și restul celor ca ea vor fi trași la răspundere. Ea spune că are încredere în justiție. Deși ar părea o decizie discutabilă, mulți analiști de politică externă așteaptă să vadă cum se va sfârși experimentul de la Prishtina.

Mira Skënderi

Series Navigation << Canionul Nivica, în atenția turiștilor și cercetătorilor străiniAlbanezi de succes: Nazim Salihu, hair-stilistul lui Kenny Rogers >>