Un cutremur catastrofal a zguduit Albania
- Ziua Naţională a Albaniei – între tristeţe şi speranţă
- Un cutremur catastrofal a zguduit Albania
- Semne de solidaritate
- Folclor aromân la Teatrul Naţional
- Istorie recentă: 30 de ani de la evenimentele care au schimbat Europa
- Lansare la Târgul naţional Gaudeamus: Fehmi Ajvazi: „24 martie. Cronica infernului kosovar”
- Albania şi drepturile minorităţilor
- Congresul al III-lea al PMR şi apropierea albano-chineză
- Obiective istorice grav afectate de cutremur: Cetăţile Kruja şi Preza nu pot fi momentan vizitate
- Ismail Kadare – Dimineţi la Cafeneaua Rostand (fragment)
- Nobelistul Peter Handke, boicotat de ţările balcanice
- Moş Gerilă şi Moş Crăciun
- Pastila pentru suflet: Biserica Sfântul Nicolae din Moscopole
- Zece secole de catolicism pe teritoriul Albaniei
- ”Pentru lumea occidentală, Peninsula Balcanică a constituit multă vreme un spaţiu necunoscut, misterios”
- Din ciclul Iarna pe uliţă: „Tăriile” de sezon: rachiul de tescovină, raki rrushi, grappa şi yeni raki
Proporţiile dezastrului sunt uriaşe: peste 50 de morţi, o mie de răniţi şi sute de clădiri la pământ
Case, blocuri şi hoteluri prăbuşite în zona Durrës. Uniunea Europeană a acordat Albaniei un ajutor de 15 milioane de euro. Viitoarea noră a premierului Edi Rama, printre victime. România a trimis o echipă de salvatori însoţită de câini dresaţi şi alte ajutoare. Serbările de Ziua Naţională a Albaniei au fost suspendate. Alte cutremure catastrofale au avut loc în anii 1959 – în zonele Lushnja, Fier, Berat, 1967 – în zonele Librazhd şi Dibra, 1979, de 8 grade Richter la Shkodra şi împrejurimi, şi în 1988, în zona capitalei Tirana.
O teribilă catastrofă naturală a lovit, în dimineaţa de 26 noiembrie, aproape de ora patru, zona de coastă a Albaniei în regiunea Durrës. Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter, urmat de sute de replici, a provocat pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale imense. Specialiştii spun că o asemenea tragedie a mai avut loc în Albania în urmă cu peste patruzeci de ani, fără a avea însă consecinţele de acum. Cutremurul a fost unul de suprafaţă, producându-se la circa zece kilometri în adâncul scoarţei terestre, iar urmările tragice s-ar fi datorat, spun specialiştii, şi modului haotic, într-un dispreţ total faţă de lege, în care au fost ridicate locuinţe şi hoteluri în zona de maximă densitate urbanistică a litoralului adriatic.
Zilele de 27, 28 şi 29 noiembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional. Zonele cele mai lovite au fost oraşul turistic Durrës şi localitatea Thumanë, dar seismul s-a simţit puternic şi la Tirana. Premierul Edi Rama, care şi-a pierdut în acest nefericit eveniment viitoarea noră, decedată alături de întreaga familie, a decretat starea excepţională în districtele Durrës şi Tirana, cele mai afectate de cutremur. Căutarea şi salvarea supravieţuitorilor au durat zile întregi, la ele participând şi o echipă de salvatori trimisă de Ministerul de Interne de la Bucureşti. Conform mărturiilor de la faţa locului, oamenii au dormit nopţi la rând în stradă, pe stadioane sau în locuri publice de frica replicilor foarte frecvente.
Clipă de clipă, media albaneză a anunţat scoaterea de sub dărâmături a familii întregi, surprinse de seism în apartamente. Dintr-un bloc de şase etaje din Durrës au fost scoase trei victime, iar din ruinele a trei imobile din Thumanë alte cinci. La Kënetë, în apropierea oraşului, salvatorii au găsit sub dărâmături patru victime, iar dintr-o vilă din aceeaşi localitate a fost salvat un tânăr de 17 ani, părinţii acestuia nemaiputând fi recuperaţi în viaţă. Poliţistul Bajram Hadermataj a decedat sub ruinele propriului apartament, iar la hotelul Tropikal au fost găsiţi de salvatori, decedaţi, doi tineri din Kosova. Din cauza panicii, un locuitor din Kurbin s-a aruncat de la etajul al treilea şi şi-a pierdut viaţa. Iar lista poate continua.
În campingul din Thumanë au fost instalate 67 de corturi în care au fost adăpostiţi circa 700 de localnici. Acelaşi lucru s-a petrecut şi la Durrës, Manëz, Ishëm, Sukth şi Katund i Ri, unde au fost instalate 181 de corturi, în care s-au adăpostit aprox. 1450 de sinistraţi. Tot mai multe cazuri tragice sunt anunţate de media albaneză, de familii răpuse în timpul groaznicului seism. Numeroase personalităţi politice, din lumea artistică sau mii de albanezi de peste hotare şi-au exprimat compasiunea pentru victimele cataclismului. Printre ei s‑a numărat şi celebra cântăreaţă Dua Lipa, care a făcut şi o importantă donaţie în bani în beneficiul celor aflaţi în nenorocire. “Sunt distrusă de această veste. Sunt alături de albanezi şi mă rog pentru ei” a scris ea pe o reţea de socializare.
Parcă prevestind teribilul seism din 26 noiembrie, alte două cutremure, de mai mică intensitate, au lovit Albania în iunie şi septembrie, acest an. Dar nici unul nu a avut consecinţele acestuia din urmă, resimţite până în Kosova şi Bosnia-Herzegovina. Mulţi dintre locuitorii zonelor afectate au plecat temporar din ţară.
La cinci zile după seism, premierul Edi Rama, cu o figură răvăşită, a anunţat încetarea operaţiunilor de salvare. El a mulţumit statelor care au trimis ajutoare, printre care şi România, declarând că: „Prietenul adevărat este cel care este alături de tine la greu. Sunteţi nişte prieteni adevăraţi şi vă garantez că nimeni din această ţară nu va uita vreodată ce aţi făcut pentru noi”. Ambasada Albaniei la Bucureşti a deschis cu această ocazie o carte de condoleanţe.
Pentru poporul Albaniei începe perioada grea a reconstrucţiei. Un popor greu încercat de istorie, care o ia mereu şi mereu de la capăt, ca un Sisif al zilelor noastre. În numele redacţiei “Drita”, îmi exprim solidaritatea cu locuitorii greu încercaţi ai acestei ţări şi încrederea că îşi vor reclădi oraşele şi satele distruse de seism. Iar după cum îi cunosc eu pe albanezi, nu mă îndoiesc că vor izbândi.
Marius Dobrescu
“Suntem solidari cu poporul albanez”
România anulează recepţia de 1 Decembrie de la Tirana
Ziarista Entela Binjaku în dialog cu ambasadorul României la Tirana, dl. Mircea Perpelea
Dle ambasador, anunţul Ambasadei române de la Tirana despre anularea recepţiei oficiale cu ocazia Zilei naţionale a României a fost surprinzător. Cum aţi luat această decizie?
Decizia pentru anularea recepţiei oficiale pe care Ambasada României o organizează an de an a venit în semn de respect pentru pierderile suferite recent de poporul albanez şi în deplină solidaritate cu acesta. Reprezentanţa noastră diplomatică şi-a exprimat în aceste zile în mod intensiv solidaritatea cu poporul albanez. Încă din prima zi a acestor evenimente, statul român a transmis sprijinul său printr-un mesaj trimis de preşedintele României, dl Klaus Iohannis, preşedintelui Republicii Albania, dl Ilir Meta. Tot în acea zi de 26 noiembrie, ministrul de externe român, dl Bogdan Aurescu, i-a transmis un mesaj de condoleanţe ministrului pentru Europa şi Afaceri Externe al Albaniei, dl Gent Cakaj.
Ministrul Aurescu menţiona în mesajul său reacţia rapidă a părţii române prin trimiterea imediată a unei echipe de căutare-salvare, din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu dotări tehnice de intervenţie, echipă care a ajuns în Albania cu două avioane puse la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale, exprimând întreaga disponibilitate a ţării noastre pentru perioada următoare, în funcţie de cerinţele părţii albaneze.
Ne alăturăm şi noi, ca reprezentanţă diplomatică, acestor mesaje. Permiteţi-mi să transmit cele mai sincere condoleanţe familiilor victimelor şi întregului popor albanez! Sărbătoarea naţională a României era doar la câteva zile distanţă, aşa că, în această perioadă dificilă, am considerat justificat ca în atmosfera creată să nu organizăm recepţia oficială.
Albania este într-o situaţie neobişnuită, cutremurul a lovit din greu ţara, iar România ne-a oferit sprijinul său printre primii. Ne puteţi spune în ce a constat acest ajutor?
Ajutorul a fost imediat. Guvernul României, la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind alinierea urgentă a ţării noastre în vederea acordării sprijinului şi ajutorului pentru Albania, a trimis echipa de căutare şi salvare RO-USAR, o unitate specială a ISU din cadrul MAI, în sprijinul autorităţilor albaneze. Două avioane C130 Hercules puse la dispoziţie de către MApN au transportat echipa RO-USAR în Albania şi 12 tone de echipamente necesare intervenţiei. Echipa a fost formată din 52 de pompieri, acreditaţi de ONU pentru misiuni internaţionale, patru câini antrenaţi în salvarea de vieţi omeneşti şi doi voluntari specializaţi în antrenarea câinilor. Ministrul Afacerilor Interne, dl Ion Marcel Vela, a fost în contact direct cu colonelul Vasile Pirtea, şeful echipei de salvatori, un profesionist excepţional, pentru a se informa asupra nevoilor sau solicitărilor specialiştilor noştri şi pentru a le rezolva cu operativitate. În dimineaţa zile de 1 decembrie, contingentul unităţii speciale româneşti a părăsit Albania, iar avionul care a aterizat pentru a lua trupele române a adus şi prima cantitate de ajutoare umanitare, constând în corturi de iarnă, paturi, saltele, pături, cearceafuri şi generatoare electrice. În aceeaşi zi, la ora 14, a ajuns un al doilea avion cu ajutoare, aducând aceleaşi materiale, aşa cum s-a convenit cu partea albaneză, pe baza nevoilor cele mai urgente. Merită subliniat faptul că data de 1 decembrie este Ziua Naţională a României, iar al doilea avion cu ajutoare a făcut parte, în prima parte a zilei, din escadrila care a evoluat la parada aeriană de la Bucureşti.
(Sursa: Shekulli Online, 2 decembrie 2019)