Obiective istorice grav afectate de cutremur: Cetăţile Kruja şi Preza nu pot fi momentan vizitate
- Ziua Naţională a Albaniei – între tristeţe şi speranţă
- Un cutremur catastrofal a zguduit Albania
- Semne de solidaritate
- Folclor aromân la Teatrul Naţional
- Istorie recentă: 30 de ani de la evenimentele care au schimbat Europa
- Lansare la Târgul naţional Gaudeamus: Fehmi Ajvazi: „24 martie. Cronica infernului kosovar”
- Albania şi drepturile minorităţilor
- Congresul al III-lea al PMR şi apropierea albano-chineză
- Obiective istorice grav afectate de cutremur: Cetăţile Kruja şi Preza nu pot fi momentan vizitate
- Ismail Kadare – Dimineţi la Cafeneaua Rostand (fragment)
- Nobelistul Peter Handke, boicotat de ţările balcanice
- Moş Gerilă şi Moş Crăciun
- Pastila pentru suflet: Biserica Sfântul Nicolae din Moscopole
- Zece secole de catolicism pe teritoriul Albaniei
- ”Pentru lumea occidentală, Peninsula Balcanică a constituit multă vreme un spaţiu necunoscut, misterios”
- Din ciclul Iarna pe uliţă: „Tăriile” de sezon: rachiul de tescovină, raki rrushi, grappa şi yeni raki
„Salvaţi-vă viaţa!”, avertizează Ministerul Culturii din Albania, care a interzis vizitarea siturilor istorice Kruja şi Preza, afectate de cutremurul din 26 noiembrie. Autorităţile solicită evitarea acestor obiective de patrimoniu, deoarece undele seismice au provocat daune celor două cetăţi şi este riscantă vizitarea lor. Cei care îşi propun, în viitoarele lor concedii, să vadă respectivele muzee, o vor putea face doar după ce aceste monumente vor fi reabilitate şi vor prezenta siguranţă. În preambul, le spunem viitorilor turişti că cele două castele sunt mărturii impresionante ale Evului Mediu albanez şi îşi leagă istoria de cea a eroului naţional Gjergj Kastrioti Skanderbeg.
Kalaja e Krujës, cetatea Kruja, este un ansamblu monumental alcătuit din Castelul lui Skanderbeg, fost bastion de apărare împotriva năvălitorilor otomani, acum muzeu naţional, monumentul lăcaşului islamic sufi Teqja e Dollmës, ruinele moscheii Fatih Sultan Mehmed, Muzeul Etnografic şi baia turcească. Castelul, situat la o altitudine de 557 metri şi aflat, în secolul al XV-lea, sub comanda lui Skanderbeg, a rezistat celor trei asedii masive ale turcilor (în 1450, 1466 şi 1467), Mahomed al II-lea „Cuceritorul” reuşind să-l ocupe de-abia după 10 ani de la moartea eroului albanez. Astăzi, clădirea, fiind refăcută încă din anii ’80 ai secolului trecut, găzduieşte unul dintre cele mai vizitate locuri din Albania: Muzeul Naţional „Gjergj Kastrioti Skënderbeu”, unde sunt expuse bibliografii originale, documente, obiecte şi reproduceri după lucrări autentice, semnificative pentru istoria poporului albanez din secolul al XV-lea.
Situat în partea de sud a Castelului Kruja, Muzeul Etnografic, construit după modelul unei case albaneze din secolul al XIX-lea, reprezintă o altă atracţie pentru turişti. Aici sunt expuse diverse sisteme tehnice şi piese vechi de producere a alimentelor, băuturilor şi mobilierului într-o gospodărie tradiţională, obiecte de artizanat, ceramică, vase de aramă sugestive pentru traiul cotidian.
Lăcaşul Teqja e Dollmës, situat în cartierul Kala din Kruja, este un monument istoric al cultului bektaşian, ce avea aici un cimitir cu 360 de morminte sfinte, cunoscut sub numele de „Micul Khorasan”. Cimitirul a fost distrus de regimul comunist ateu.
În interiorul cetăţii se află moscheea sultanului Mahomed Fatih „Cuceritorul”, construită înainte de 1481, renumită pentru frumuseţea ei. După ce a fost distrusă în 1831, moscheea a fost reabilitată pentru populaţia locală albaneză. În 1917, minaretul moscheii s-a prăbuşit din cauza unei furtuni, iar până în 1937 clădirea a fost utilizată ca sediu de cult pentru credincioşii musulmani albanezi, pentru ca mai târziu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să devină depozit de muniţie. Regimul dictatorial al lui Enver Hogea a distrus-o, astăzi din ea mai păstrându-se doar unele părţi ale zidurilor şi minaretul.
Cetatea Preza, aflată pe un vârf de munte, îşi trage numele de la satul în care este situată. Este formată dintr-un castel a cărui construcţie a început în secolul al XIV-lea şi care a fost finalizată la începutul secolului al XV-lea. El a aparţinut clanului feudal Thopia şi, în perioada 1443-1468, a fost unul dintre punctele importante ale rezistenţei albaneze împotriva otomanilor. Panorama ce se deschide spre Câmpia Tiranei este impresionantă.
Ambele cetăţi, impregnate de istorie, oferă diverse facilităţi de vizitare şi
documentare. Tot aici sunt câteva
restaurante unde poţi face cunoştinţă cu bucătăria albaneză, bazaruri sau
magazine cu suveniruri atrăgătoare. Din păcate, vom mai aştepta puţin până la
reabilitarea lor.
Maria Oprea