Lansare la Târgul naţional Gaudeamus: Fehmi Ajvazi: „24 martie. Cronica infernului kosovar”

Share

Poate că nimic nu este mai teribil în istorie decât deznaţionalizarea forţată a unui popor. Intrată sub administraţie sârbă după dezmembrarea Imperiului Otoman, Kosova a trecut, vreme de aproape un secol, prin această încercare cumplită, curmată în urmă cu douăzeci de ani de intervenţia salvatoare a forţelor NATO.

Şi nu exagerăm cu nimic atunci când comparăm exodul celor aproape un milion de albanezi kosovari spre ţările vecine cu exodul populaţiei siriene din anii noştri, pentru că forţele Răului sunt peste tot şi mereu aceleaşi. Cartea lui Fehmi Ajvazi chiar asta şi este: o mărturie cutremurătoare a calvarului prin care a trecut poporul albanez din Kosova în ultimii ani ai secolului trecut.  

Prestigioasa editură Corint Books a lansat, cu ocazia împlinirii a două decenii de la groaznicele evenimente din această parte a Europei, o nouă apariţie editorială: volumul „24 martie. Cronica infernului kosovar”, de Fehmi Ajvazi. Cartea, care este o combinaţie de amintiri, meditaţie şi documente, readuce în memoria cititorului român un fapt istoric care a stârnit vâlvă şi numeroase controverse şi la Bucureşti, în primăvara lui 1999. Ceea ce a făcut senzaţie în opinia publică românească, lansarea primelor bombe NATO asupra Iugoslaviei, şi i-a adus numeroase critici preşedintelui de atunci, Emil Constantinescu, a produs un unanim sentiment de uşurare în capitalele democraţiilor occidentale. Doar că debutul bombardamentelor nu a rezolvat în niciun fel situaţia disperată a locuitorilor Prishtinei şi nici a celor din celelalte oraşe şi sate kosovare, căci – după cum ne mărturiseşte autorul – forţele armate sârbe şi unităţile paramilitare nu şi-au încetat actele de violenţă şi nici nu au renunţat la politica de epurare etnică a provinciei. În timp ce bombardierele aliate acţionau noaptea, lovind principalele puncte strategice ale armatei sârbe, atrocităţile dezlănţuite împotriva populaţiei albaneze continuau la lumina zilei. Aşa se face că numeroşi locuitori ai Kosovei, printre care şi Ajvazi împreună cu familia sa, au fost obligaţi să-şi părăsească locuinţele şi locurile natale şi să se refugieze în ţările din jur. Presa vremii mărturisea despre deplasarea a circa un milion de albanezi kosovari, ca într-un adevărat exod biblic, care şi-au găsit adăpost în Albania şi Macedonia, unde au aşteptat încetarea ostilităţilor şi capitularea Belgradului. Volumul lui Fehmi Ajvazi oferă cititorului român pasionat de istorie o nouă viziune asupra evenimentelor din fosta Iugoslavie sau, după cum spunea un politician român din deceniul trecut, o vedere de pe cealaltă parte a baricadei a războiului din Kosova. 

La evenimentul organizat la standul editurii Corint au luat parte numeroşi prieteni şi simpatizanţi ai Albaniei şi albanezilor, ai comunităţii noastre în general, ca şi o parte din publicul aflat în incinta pavilionului expoziţional. Au luat cuvântul Arlinda Morava, ataşat cultural în cadrul Ambasadei Albaniei la Bucureşti, prof. Daniela Buşă, cercetător în domeniul istoriei balcanice, şi traducătorul volumului, ziaristul şi scriitorul Marius Dobrescu. Neputând lua parte la eveniment, scriitorul Fehmi Ajvazi a adresat celor prezenţi un mesaj de salut, din care spicuim: „Sunt profund onorat de faptul că volumul meu a fost editat în limba română. Vă rog să-mi permiteţi să declar că nu m-aş simţi cu nimic mai onorat dacă această carte ar fi apărut în limba engleză sau franceză sau oricare alta. Mă simt onorat că această carte, tragică de la un capăt la altul, aşa cum tragică a fost şi istoria Kosovei, se află acum în mâinile cititorilor români. Vă mulţumesc tuturor din suflet şi vă urez să ţineţi mereu aprinsă în inimile voastre flacăra culturii şi dorinţa de libertate!”

Mira Skënderi

Series Navigation<< Istorie recentă: 30 de ani de la evenimentele care au schimbat EuropaAlbania şi drepturile minorităţilor >>