Congresul al III-lea al PMR şi apropierea albano-chineză

Share

Cu ocazia celui de-al treile congres al Partidului Muncitoresc Român, din iunie 1960, Enver Hogea l‑a trimis la Bucureşti pe Hysni Kapo, membru al Comitetului Central al PMA. Instrucţiunile primite de acesta de la Tirana erau clare: comuniştii albanezi nu vor fi de acord şi nu vor semna nicio rezoluţie care să condamne R.P.Chineză şi să susţină poziţia URSS. La congres aveau să fie analizate neînţelegerile care se iviseră între cele două mari puteri în ceea ce privea abordarea marxistă a relaţiei cu Occidentul, conducerea chineză fiind nemulţumită de acordul încheiat de URSS cu SUA, care stipula păstrarea monopolului nuclear de către cele două superputeri. Desigur că poziţia Albaniei nu făcea referire la acest acord, ci afirma lipsa unei viziuni comune în problemele de bază ale filosofiei marxiste, PMA declarându-se în acest context drept unicul apărător al liniei marxismului originar. Hogea s-a arătat gata să reabiliteze figura lui Stalin, pe care tot el, cu câţiva ani în urmă, îl acuzase de cultul personalităţii şi denaturarea principiilor leniniste asupra conducerii colective. Congresul de la Bucureşti a produs o falie uriaşă în unitatea blocului comunist, Albania şi China făcând primii paşi ai viitoarei lor alianţe. În acelaşi timp, pentru a suplini sistarea ajutoarelor din URSS, guvernul chinez a decis să sprijine economic puterea de la Tirana, ajutor care avea să se întindă pe parcursul a peste 15 ani. Din 1960 şi, mai ales, după Întâlnirea partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova, din anul următor, Albania se va retrage treptat din cele două organisme de cooperare economică şi militară ale „lagărului socialist”, CAER şi Tratatul de la Varşovia.

Luiza Qerreti

Series Navigation << Albania şi drepturile minorităţilorObiective istorice grav afectate de cutremur: Cetăţile Kruja şi Preza nu pot fi momentan vizitate >>