Pastila pentru suflet: Sfânta Parascheva şi oraşul Moscopole

Share

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi. Născută în sec. al XI-lea, în localitatea Epivata, din Tracia, aproape de Constantinopole, ea provenea dintr-o familie cucernică. Fratele său, Eftimie, s-a călugărit de tânăr şi a ajuns Episcop de Madit. Sfânta Parascheva a simţit de mică chemarea credinţei, punându-o în practică prin donarea hainelor ei cele bogate cerşetorilor întâlniţi pe drum. Tânără fiind, s-a călugărit la Constantinopole, apoi a plecat la Ierusalim şi s-a retras în pustia Iordanului. Vestindu-i-se în chip minunat sfârşitul pământesc, a plecat spre casă, oprindu-se la biserica Vlaherne, din capitală, pentru a mulţumi Preacuratei pentru toată grija ce i-a purtat‑o în timpul nevoinţei în pustie. S-a stabilit în apropierea casei părinteşti şi, fără a spune cuiva cine este, a adormit întru Domnul. După un timp, mormântul i-a fost descoperit, iar sfintele sale moaşte au fost puse spre închinare în biserica Sf. Apostoli, din Epivata. De aici, în timpul Imperiului Româno-Bulgar, au ajuns la Târnovo. Odată cu ocuparea treptată a Balcanilor, pentru a nu încăpea în mâna păgânilor, sfintele moaşte au fost strămutate la Vidin (1393), şi apoi la Belgrad. La cucerirea oraşului (1521), turcii le-au luat ca pradă de război, fiind apoi răscumpărate de către Patriarhia Ecumenică. În mai 1641, datorită faptului că domnul Vasile Lupu al Moldovei achitase apăsă­toarele datorii restante ale Patriarhiei către turci, moaştele Sfintei Parascheva cea Nouă i-au fost dăruite „pentru sfinţirea şi binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei” şi „pentru lauda şi mulţumita şi slava binefăcătorului aceluia î…ş preastrălucit şi împodobit cu toată dreptatea şi tot adevărul, domn a toată Moldovlahia”.

În calendarul bisericesc mai există o Sfântă Parascheva (Paraschevi), prăznuită la data de 26 iulie. Ea s-a născut lângă Roma şi a trăit cu aproape o mie de ani înaintea Sfintei de la Iaşi, primind cununa muceniciei în anul 140. Pentru că propovăduia pretu­tindeni învăţătura creştină, a atras mânia dregătorilor păgâni, care au supus-o în mai multe rânduri torturilor şi, apoi, i-au tăiat capul. Este cunoscută în popor cu numele de Sfânta Vineri (traducerea numelui grecesc de paraschevi) şi i se cere mijlocire pentru vindecarea de boli (în special cele de ochi). Icoanele o reprezintă cu o cruce în mâna dreaptă, iar în cea stângă cu un vas în care se văd doi ochi, sau cu o tipsie pe care este pus capul tăiat al Sfintei. Această Sf. Parascheva s-a bucurat în vechime de un cult mult mai extins, atât la sud, cât şi la nord de Dunăre (dovadă fiind exis­tenţa multor icoane ale sale în bisericile muntene). În Albania, Macedonia şi Grecia există biserici care poartă hramul acestei sfinte, cunoscută, în zonele slave, sub numele de Sf. Petka.

În Moscopole, cea mai veche biserică era închi­nată Sfintei Parascheva (Romana), cunoscută de noi, în dialectul aromân, sub numele de StăVinere. În limba albaneză, biserica se numeşte Shën e Premte. Ea a fost construită în 1378, situându-se astăzi în afara perimetrului localităţii, aproape de intersecţia drumului către mân. Sf. Ioan Botezătorul cu cel către satul Shipska. Datorită vechimii sale şi vitregiilor prin care a trecut oraşul, biserica s-a ruinat şi, pe locul ei, a fost ridicată la începutul veacului nostru o bisericuţă de piatră, semn al reînvierii localităţii. Forma ei este dreptunghiulară, pe latura de răsărit găsindu-se altarul semirotund, iar pe cea de apus – un mic pridvor sprijinit pe patru coloane. Acoperişul este în două ape, iar deasupra intrării se află instalat un mic clopot. Vechea catapeteasmă şi tronul arhieresc se păs­trează astăzi în biserica mân. Sf. Ioan din aceeaşi localitate.

pr. Gruia-Mihail Zamfirescu
Biserica Izvorul Tămăduirii–Mavrogheni, Bucureşti

Series Navigation << „Maica Arbëria”: Inva Mula, într-un concert internaţional dedicat Maicii TerezaUn chitarist albanez, profesor la Graz, în Austria >>