Organizaţia românilor macedoneni – 140 de ani de existenţă

Share

În seara zilei de 23 septembrie, în sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti, sub patronajul preşedintelui  Ion Caramitru, a avut loc sesiunea jubiliară „Societatea de Cultură Macedo-Română la 140 de ani (1879-2019). Istorie şi actualitate”. La eveniment au participat personalităţi de seamă ale acestei comunităţi, dar nu numai din cadrul ei, ci şi reprezentanţi ai unor instituţii culturale şi politice bucureştene precum Academia Română,  Ministerul de Externe şi Parlamentul român. În debutul sesiunii, a fost citit mesajul preşedintelui Academiei, prof. Ioan Aurel Pop, ca şi cel al ministrului de Externe, Ramona Mănescu. Programul a mai cuprins o serie de comunicări ştiinţifice care au subliniat, prin vocea unor distinşi cercetători, importanţa uriaşă pe care această organizaţie a avut-o în existenţa şi activitatea comunităţii aromâne de la noi şi din sudul Dunării. Preşedintele actual al SCMR, Ion Caramitru, a abordat, în cuvântul său, câteva probleme de actualitate ale acestei comunităţi, vorbind despre încercarea unora dintre reprezentanţii ei de a o legaliza drept minoritate. Cuvintele dlui Caramitru, pătrunse de emoţie, au fost urmărite cu atenţie de participanţi, care au revăzut în ele povestea propriilor lor familii, stabilite cu aproape o sută de ani pe pământul primitor al României. Referitor la acestea, îmi amintesc cuvintele unui mare patriot aromân, scriitorul Spiru Cândroveanu, care, în cadrul unui interviu, mi-a mărturisit referitor la chestiunea aromânii-minoritate sau nu? următoarele:  „Păi s-ar răsuci tatăl meu în mormânt dacă noi am fi consideraţi o minoritate în România, căci România a fost a doua casă a noastră, a aromânilor”. Programul a mai cuprins şi alte comunicări interesante, precum cele ţinute de acad. Nicolae Saramandu (Societatea de Cultură Macedo-Română şi Academia Română), prof univ. Adina Berciu-Drăghicescu (Albumul macedo-român 1880), prof. univ. Manuela Nevaci  (Societatea de Cultură Macedo-Română în conştiinţa românească), dr. Vladimir Creţulescu (De la Comitetul Macedo-Român la Societatea de Cultură Macedo-Română 1860-1879), conf. univ. Nistor Bardu (Despre aromânii de azi din Albania) şi cerc. gr. I dr.  Emil Ţârcovnicu (Documente referitoare la Albumul etnografic macedo-român. Tipuri, porturi şi localităţi ale aromânilor, publicat de I. Manakia, Paris 1907).  Sesiunea a luat sfârşit cu un grupaj de cântece în grai aromânesc interpretate de cântăreţul Marius Baţu, însoţit de un cunoscut interpret al melosului macedo-român, Vasile Topa. Cu ocazia acestui eveniment, conducerea SCMR a distribuit diplome de excelenţă unor personalităţi din economie, ştiinţă şi cultură care au contribuit la „susţinerea cauzei românilor balcanici”.

Evenimentul a fost precedat, în dimineaţa aceleiaşi zile, de un Te Deum oficiat la Biserica Izvorul Tămăduirii-Mavrogheni, din Bucureşti.

Amintim că din rândurile acestei populaţii, a românilor sud-dunăreni, România a beneficiat de competenţa şi dedicaţia a numeroase personalităţi, în mai toate domeniile de activitate, care au contribuit din plin la progresul societăţii româneşti.                                                                                                        

Marius Dobrescu