Maestrul necontestat al sculpturii albaneze: Odhise Paskali

Share

Scriitor, jurnalist, traducător, pictor, dar mai presus de toate, sculptor. Acesta este Odhise Paskali (1903-1985), cel mai mare sculptor al Albaniei, fără studii de sculptură. 

A studiat filosofia şi literatura la Torino, Italia, iar concomitent a asistat la cursuri de artă, în special de sculptură, exprimându-şi încă din tinereţe eferves­cenţa creatoare. Bursa în Italia a obţinut-o în 1925, când Paskali i-a trimis lui Ahmet Zogu, pe atunci prim-ministru, lucrarea intitulată Chip de fată (Fytyrë vajze), cerându-i în schimb sprijin şi bursă pentru a studia într-o academie din Italia. Zogu i-a îndeplinit dorinţa şi l-a trimis la Torino, unde a înfiinţat o revistă şi Asociaţia studenţilor albanezi (Studenti shqiptar). Datorită scrierilor, eseurilor şi lucrărilor de pictură şi sculptură, a fost considerat încă din anii ’20 unul din cei mai mari intelectuali ai ţării sale. Piesa care îl va consacra în lumea artistică se numeşte „Foamea” şi este o sculptură realizată în 1924, la doar 21 de ani, devenind astfel cel mai tânăr artist al acelei vremi. A fost momentul lansării într-o carieră explozivă, fiind asaltat de comenzi la nivel naţional pentru a realiza ansambluri monumentale în centrele oraşelor, care să reprezinte marile personalităţi istorice şi culturale ale Albaniei. Printre acestea şi printre alte 600 de lucrări de sculptură  figurează, pe lângă capodopera ce-l reprezintă pe Skanderbeg, altele ca Purtătorul steagului (Flamurtari), Luptătorul naţional (Luftëtari Kombëtar), Munteanul (Malësori), Jeronim De Rada, Naim Frasheri, Themistokli Gërmenji, Naum Veqilharxhi, Fan Noli, Onufri, Ahmet Zogu, Enver Hoxha, Migjeni, Isa Boletini. Se crede că multe dintre lucrările lui Paskali se găsesc în Italia şi în Elveţia, deoarece au fost furate în timpul invaziei italiene fasciste. Două dintre ele, „Foamea” şi „Chip de fată” au rămas la Palatul Regelui Zog I şi au ajuns apoi în Italia. Personal, cunosc două lucrări de referinţă create de Odhise Paskali. Una  este falnica statuie ecvestră a lui Skanderbeg din centrul Tiranei, reali­zată din bronz, în 1968, înaltă de 11 metri şi inaugurată cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea „Atletului lui Dumnezeu”, şi cea de-a doua, Luptătorul Naţional, aflată în faţa Catedralei din Korcea, a fost ridicată în 1932 cu ajutorul emigranţilor din acest oraş. Împreună cu alte lucrări, ele reprezintă simbolul eroului albanez care şi-a dat viaţa în faţa opresiunii otomane şi pentru apărarea libertăţii şi independenţei ţării.

Datorită lor, marele Odhise Paskali este recunos­cut astfel ca sculptorul celor mai valoroase monumente din Albania.

Maria Oprea

Series Navigation << „Cânta la Stupca o vioară…”: O scurtă prezentare a compozitorului şi violonistului patriot Ciprian Porumbescu„E Pluribus Unum. Coabitarea în societăţi multietnice. Exemplul finlandez” >>