Viitorul le aparţine tinerilor

Revista Drita nr. 30 - septembrie 2019

• Viitorul le aparţine tinerilor
• Editura Asdreni a fost prezentă la târgurile de carte de la Cluj-Napoca şi Piatra Neamţ
• „Cupa Diversităţii” a ajuns la ediţia a cincea
• Tabără pentru tinerii diasporei
• Al XII-lea Congres al studiilor sud-est europene Bucureşti, 2-7 septembrie 2019
• Gjon Kastrioti şi răscoalele antiotomane din secolul al XV-lea
• Istorie recentă: Criza „jocurilor piramidale” în Albania (1997)
• Căderea Krujei, Lejei şi Shkodrei
• Cum a apărut leka?
• Un pas înainte în trezirea conştiinţei naţionale: Societatea de Tipărit Litere Albaneze (Societatea de la Istanbul – 1879)
• Klejda Tare şi Lorenc Radovani în România: Compoziţii şi artişti albanezi la Festivalul George Enescu
• ONU a lansat proiectul „Limbi pe cale de dispariţie”: Limba arbăreşă se află şi ea în acest program
• Xhevahir Spahiu (n. 1945)
• Preç Zogaj (n. 1957)
• Florian Saiu: Casa, personajul fabulos din viaţa şi proza lui Ismail Kadare
• Instituţia “oaspetelui” în societatea albaneză patriarhală
• Tuşitul simulat, un avertisment sonor în societatea arhaică
• “Nu vă părăsiţi patria!” – Mesajul unui albanez din Italia pentru tinerii de vârsta lui
• Pastila pentru suflet: Biserica Sfântul Atanasie din Moscopole
• Un papă cu origini albaneze: Clement XI-Albani
• Autocefalia bisericii albaneze
• Cele mai bune hoteluri şi restaurante din Tirana
• Pictorul albanez de măşti veneţiene

La începutul lunii septembrie, departamentul pentru tineret din cadrul Asociaţiei Liga Albanezilor din România a organizat o întâlnire cu studenţi şi tineri din Craiova şi din judeţul Dolj, atât din cadrul comunităţii noastre, cât şi din rândurile prietenilor şi simpatizanţilor minorităţii naţionale albaneze din România. Am răspuns cu drag invitaţiei de a mă alătura acestor tineri, într-un cadru relaxat, în parcul „Hanul Doctorului” din Craiova, pentru o discuţie despre rolul şi locul tinerilor în societatea românească şi europeană de astăzi.

Cel dintâi lucru pe care l-am putut observa în discuţiile cu aceşti tineri a fost entuziasmul lor de a se implica în viaţa socială, culturală şi economică. Indiferent de studiile pe care le urmează – sau le-au absolvit – cu toţii şi-au manifestat dorinţa de a fi activi, de a nu aştepta ca rezolvarea problemelor să vină din altă parte. I-am încurajat în această direcţie, subliniindu-le faptul că au la îndemână, atât din partea statului român, cât şi a Uniunii Europene, numeroase instrumente pentru a-şi face auzită vocea, pentru a demara activităţi antreprenoriale, activităţi cu impact cultural sau social. De asemenea, i-am îndemnat pe toţi cei care încă urmează programe de studii universitare să profite de mobilităţile internaţionale oferite de programele Uniunii Europene, să-şi îmbogăţească nu doar experienţa educaţională, ci şi orizontul cultural şi social.

Un entuziasm mult mai temperat am putut constata atunci când am abordat problema implicării lor în viaţa politică. Desigur, experienţa ultimelor alegeri ne-a indicat un reviriment al interesului măcar în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor electorale. Cu toate acestea, în discuţiile cu tinerii olteni am putut citi, încă o dată, o dezamăgire generală faţă de modul în care decidenţii politici au tratat problemele majore ale României, în ultimii treizeci de ani. Convingerea mea, pe care le-am transmis-o şi lor, este că singura modalitate de a îndrepta această stare de lucruri este implicarea directă a celor care sesizează problemele şi, mai ales, au cunoştinţele şi dorinţa de a repara sau de a construi. Am fost întrebat însă, dincolo de această consideraţie de bun simţ, ce poate însemna o astfel de implicare pentru un tânăr – în mod practic. În primul rând, cred că este nevoie de seriozitate în desăvârşirea pregătirii profesionale; apoi, seriozitate şi implicare în exercitarea profesiei, indiferent de nivelul la care activează. Pe acest fundament, apoi, se poate trece la întrebuinţarea utilă a drepturilor civice: activarea în organizaţii non-guvernamentale, în organizaţii ale cultelor religioase, în sindicate, în partide politice; desigur, exercitarea dreptului de a alege, în mod informat, este esenţială.

Impresia generală a acestei întâlniri a fost aceeaşi pe care am avut-o de fiecare dată în urma contactului cu tinerii, începând din perioada în care activam în mişcarea studenţească naţională: există resurse practic nelimitate în rândurile tineretului din România, dar în acelaşi timp persistă unele temeri – justificate sau nu – în ceea ce priveşte implicarea civică, în special în plan politic. Totodată, sunt încă vizibile şi unele lacune în cunoaşterea modului de funcţionare a societăţii democratice şi a instituţiilor statului.

Tocmai din acest motiv, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari – din toate partidele! – am depus încă de anul trecut o iniţiativă legislativă care prevede ca la eliberarea primei cărţi de identitate pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani, respectiva persoană să primească un exemplar al Constituţiei României şi o broşură cu explicaţii succinte ale principiilor generale şi ale drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor. Deşi propunerea a fost respinsă la Senat, am convingerea că vom da dovadă de mai multă înţelepciune în forul decizional, Camera Deputaţilor.

Deputat Bogdan-Alin Stoica