“Nu vă părăsiţi patria!” – Mesajul unui albanez din Italia pentru tinerii de vârsta lui

Revista Drita nr. 30 - septembrie 2019

• Viitorul le aparţine tinerilor
• Editura Asdreni a fost prezentă la târgurile de carte de la Cluj-Napoca şi Piatra Neamţ
• „Cupa Diversităţii” a ajuns la ediţia a cincea
• Tabără pentru tinerii diasporei
• Al XII-lea Congres al studiilor sud-est europene Bucureşti, 2-7 septembrie 2019
• Gjon Kastrioti şi răscoalele antiotomane din secolul al XV-lea
• Istorie recentă: Criza „jocurilor piramidale” în Albania (1997)
• Căderea Krujei, Lejei şi Shkodrei
• Cum a apărut leka?
• Un pas înainte în trezirea conştiinţei naţionale: Societatea de Tipărit Litere Albaneze (Societatea de la Istanbul – 1879)
• Klejda Tare şi Lorenc Radovani în România: Compoziţii şi artişti albanezi la Festivalul George Enescu
• ONU a lansat proiectul „Limbi pe cale de dispariţie”: Limba arbăreşă se află şi ea în acest program
• Xhevahir Spahiu (n. 1945)
• Preç Zogaj (n. 1957)
• Florian Saiu: Casa, personajul fabulos din viaţa şi proza lui Ismail Kadare
• Instituţia “oaspetelui” în societatea albaneză patriarhală
• Tuşitul simulat, un avertisment sonor în societatea arhaică
• “Nu vă părăsiţi patria!” – Mesajul unui albanez din Italia pentru tinerii de vârsta lui
• Pastila pentru suflet: Biserica Sfântul Atanasie din Moscopole
• Un papă cu origini albaneze: Clement XI-Albani
• Autocefalia bisericii albaneze
• Cele mai bune hoteluri şi restaurante din Tirana
• Pictorul albanez de măşti veneţiene

Kristian Zefi, un tânăr albanez stabilit în Italia, a cărui familie se trage din Shkodra, este îndrăgostit de lăuta tradiţională din ţara sa. El construieşte lăute, dar a învăţat să şi cânte cu ele şi cu alte instrumente tradiţionale din nordul Albaniei. În afară de cântatul din lăută şi ciftelină, Kristian este pasionat de etnografia, obiceiurile şi tradiţiile, cântecele şi baladele epice din ţinutul de baştină. În camera lui, pereţii sunt împodobiţi cu numeroase instrumente şi costume naţionale făcute chiar de el. Legat de toate acestea, el a declarat pentru revista online Kultplus din Prishtina: “Am 21 de ani şi lucrez ca programator la o firmă care produce utilaje industriale, de fapt programez aceste utilaje”. Pe maşina personală, el a amplasat un obiect care o diferenţiază de alte automobile similare. “Am un prieten care deţine o imprimantă 3D şi i-am cerut să-mi scoată un vultur bicefal, stema Albaniei, pe care l-am pus pe capota maşinii. Aşa încât acum maşina mea nu mai este Alfa Romeo, ci Alba Romeo”, spune el. Şi mai are ceva: o mare pasiune pentru instrumentele muzicale din ţinutul Malësia e Madhe (Muntenia Mare, zonă în nordul extrem al ţării, n.n.). Legat de aceasta, Kristian povesteşte că pasiunea şi dragostea pentru tradiţiile albaneze le-a simţit încă de la 15-16 ani, când a aflat câte ceva despre cultura şi tradiţiile italiene. “Atunci, spune el, m-am întrebat: oare noi, albanezii, avem mai puţine tradiţii decât italienii? Şi aşa au început să mă pasioneze istoria veche a poporului nostru, obiceiurile, muzica, veşmintele şi folclorul de la noi”.

Îmbrăcat în veşminte tradiţionale albaneze, eI povesteşte că cei din jurul său, când îl văd aşa, se întreabă dacă este din lumea noastră sau nu. “Eu le răspund că sunt diplomat în electrotehnică şi că am absolvit printre primii în clasa mea. Fireşte că am folosit telefonul mobil, pentru că altfel n-aş fi putut să mă informez. Dar, în loc să stau pe scaun şi să butonez pe Facebook sau Instagram, am căutat să cunosc lucruri deosebite şi pe oamenii aceia care le‑au scos la lumină”.

El mai vorbeşte despre pasiunea de a crea instrumente populare şi costume din zona de nord a Albaniei. “Acestea sunt toate făcute de mine, ciftelina, lăuta şi straiele populare, executate după modele autentice din ţinuturile Malësia e Madhe şi Dukagjin. Începând cu costumul orăşenesc al muntenilor aristocraţi, costumul nobililor din Dukagjin şi veşmân­tul sătenilor obişnuiţi din Malësia e Madhe, mai adaugă el. În copilărie m-a pasionat arheologia, căci îmi plăceau dinozaurii. Încă de pe atunci mă atrăgeau lucrurile vechi, antichităţile. Cum trăiau oamenii primitivi, cu ce se îmbrăcau, ce relaţii erau între ei”. După părerea lui, ceea ce-i impresionează pe străini la costumele albaneze sunt ornamentele din fir de aur.

“Vrem să ieşim în evidenţă, asta e o calitate pe care ne-a dat-o dumnezeu sau care vine din timpuri străvechi. Am transmis asta din generaţie în generaţie, şi anume că vrem să arătăm cât mai bine. Sunt întrebat adesea cum se poate ca un băiat tânăr, crescut în Italia, să se ocupe cu lucrurile acestea. Iar eu îi întreb cum se poate ca voi, născuţi şi crescuţi în Albania, să nu vă ocupaţi cu aşa ceva. Din păcate, tineretul albanez născut în diaspora nu-mi seamănă deloc. Chiar dacă ar fi măcar pe jumătate ca mine şi tot ar fi bine, căci eu sunt un pic exagerat.”

Kristian a mai spus că, împreună cu alţi conce­tăţeni care trăiesc în Italia, vrea să deschidă o şcoală albaneză. “În oraşul Asti, de aici, am întemeiat o şcoală albaneză, unde îi învăţăm pe copii scrisul şi cititul. Această şcoală o vom inaugura pe 21 septembrie, iar la eveniment vor participa mai multe perso­nalităţi ale artei şi culturii albaneze. Cu cât mai mulţi, cu atât mai bine”, a adăugat el.

Kristian Zefi este un tânăr albanez născut şi cres­cut în Italia, care nu şi-a uitat ţara strămoşilor lui şi are un mesaj pentru tinerii ca el: “Nu vă părăsiţi patria!”.

Marius Dobrescu