Prof. univ. dr. Suzana Fântânariu, artist vizual: „Albania, muntoasă, cu Marea Adriatică fremătând…”

Share

În luna iunie a anului 2019, am efectuat o călătorie de documentare şi creaţie, frumoasă, utilă şi interesantă, în Albania, la Golem, graţie invitaţiei managerului galeriei „Calpe”(„Calpe Galery”) din Timişoara, dr. Călin Petcana, prin cunoscuta firmă de turism „Ultramarin” (director Gabriela Petcana), cea care sprijină în bună parte călătoriile unor artişti spre Marea Adriatică sau Ionică în simpozioanele de pictură sau sculptură. Se cuvine, astfel, să mulţumesc cu sufletul deschis pentru această excursie de documentare şi creaţie oferită cu generozitate şi efort în favoarea promovării artei din Timişoara, oraşul desemnat drept „Capitală culturală europeană-2021”.
Această călătorie individuală cu caracter de studiu a fost integrată administrativ în fluxul turiştilor interesaţi de ezoterica zonă balcanică. A fost o experienţă parcursă afectiv, emoţional, care marchează în biografia mea artistică o scurtă etapă de cunoaştere a unui loc văzut pentru prima oară. Astfel, aici am realizat un ciclu de desene pe plaja Mării Adriatice intitulate: „Portrete aqua”, „Portrete aqua la apus de soare”, „Jurnal de artist”, o serie lungă de chipuri surprinse în relaţia cu apa, soarele, nisipul şi cerul, şi al doilea ciclu intitulat „Nuduri-aqua”, de asemeni cu valenţe plastice fluide (laviuri şi tuş), surprinzând tipologii şi expresii ale corpurilor umane relaxate sau în mişcare.
Seară de seară, apusul de soare la Marea Adriatică a fost momentul culminant al emoţiei artistice vizuale şi auditive, măreţia şi infinitul mării înălţându-mi sufletul. „Glasul lumei, glasul mărei se-mpreună-n infinit”, scria cu atâta profunzime Mihai Eminescu. „Marea este prima deslănţuire a sufletului cosmic” (George Călinescu)
Călătoria spre Albania, atractivă geografic prin situarea ei în zonă muntoasă în mare parte, a fost completată cu un program al excursiilor de la Golem la Castelul Kruja, cetate istorică situată la mare înălţime, care găzduieşte „Muzeul Naţional Skander­beg”. Personal, m-au impresionat „sala manuscri­selor” şi întreaga galerie a personalităţilor culturale care configurează istoria Albaniei. M-am situat aproape de altorelieful monumental al eroului naţional George Castrioti Skanderberg, uimită de grandoarea, forţa şi expresivitatea acestei compoziţii sculpturale.
Tirana este un oraş cu spaţii vaste, cu o arhitectură impozantă, de la cea modernă la cea veche, cum sunt, de pildă, moscheile sau bisericile creştine. Am văzut un mozaic minunat în piaţa centrală a Tiranei, invidiat poate chiar de muzeele spaniole…
Albania este un vechi spaţiu estic european spre care ochii contemporanilor se îndreaptă cu empatie şi dorinţă de cunoaştere şi comunicare.
O impresionantă excursie am făcut de la Golem la Ohrid, oraşul cu 365 de biserici, aflat la graniţa între Albania şi Macedonia. În minunata biserică ortodoxă, am poposit mai mult pentru a admira fragmentele de picturi murale, adevărate capodopere ale genului. Nu pot să uit nici dimineaţa în care m-am plimbat pe digul lacului Ohrid, aflat la graniţa dintre Albania şi Mace­donia, străjuit de vapoare, unul, în prim plan, numindu-se „Aleksandrija”.
Întâlnirea cu grupul statuar Sfinţii Chiril şi Metodie, „apostolii slavilor”, monument aflat pe malul lacului Ohrid, m-a impresionat profund. Am încercat să simt „Sfânta scriptură” şi am atins cu sfială picioarele sfinţilor… Cei doi fraţi care au tradus Cartea sfântă în limba slavonă au creat alfabetul glagolitic, probabil şi limba slavă, deoarece mulţi slavi migraseră spre sud, în Macedonia.
La intoarcerea din Albania, am poposit la Skopje, capitala Republicii Macedonia de Nord. Am vizitat centrul oraşului Skopje, străbătut de râul Vardar, populat cu nenumărate sculpturi monumentale şi fântâni arteziene. Sub norii albi, ocrotitori, ca nişte aripi înfloritoare, lângă „Podul de piatră”, în „Piaţa Macedonia”, am dorit să fiu cât mai aproape de Alexandru Macedon, primul cuceritor european al Asiei, cel care a revoluţionat civilizaţia europeană şi orientală răspândind helenismul.


Suzana Fântânariu, născută la 15 septembrie 1947, la Baia/Fălticeni, Suceava,  absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj,  prof.univ.dr. la Facultatea de Arte a Universităţii de Vest Timişoara, coordonator de doctorate, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, este pictor, graficiană, eseistă, poetă, cronicar de artă, ilustrator de carte. Pe lângă cele 60 de expoziţii personale în Italia, Austria, Olanda, Franţa, Emiratele Arabe Unite, Japonia, România etc., s-a aflat pe afişul a peste 300 de evenimente artistice de grup, a participat la numeroase bienale şi trienale internaţionale de gravură şi a fost răsplătită, de-a lungul întregii activităţi, cu nenumărate premii în domeniul literar şi al artelor vizuale. Printre premiile internaţionale pe care le-a primit amintim: Premiul “Ex-Equo”,Banska- Bistrica, Cehoslovacia, 1982; Bursa de studii, Academia Română, Roma, Italia,1985; Premiul I, Paris, Franţa,1992; Premiul II, Maastricht, Olanda, 1993; Premiul I, Sharjah, Emiratele Arabe Unite, 1997; Medalia de argint, Beijing, China, 1998; Premiul de achiziţie, Trois Rivieres, Quebec, Canada, 1999; Premiul Asociaţiei Artiştilor, Boemia de Sud Ceke Budejovice, Republica Cehă, 2000; Premiul de excelenţă, Beijing, China, 2003; Premiul I, Gornji Milanovac, Serbia şi Muntenegru, 2003; Premiul pentru ”Innovative Graphic Techniques (private)”, Trienala internaţională de gravură, Cairo, Egipt, 2003; Bursa “Constantin Brâncuşi”, Paris, Franţa, 2006; Menţiune de Onoare, Istanbul, Turcia, 2011.
Printre distincţiile primite în România, enumerăm doar câteva: Marele Premiu “Voroneţiana”, Suceava, 1980; Diplomă de onoare pentru distinse merite academice, acordată de Academia de Arte Vizuale, Cluj-Napoca, 1997; Premiul şi Medalia Centenar Blaga, Cluj-Napoca, 1996; Premiul “Catul Bogdan”, Bienala de desen, Arad,1998, 2000; Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, Bucureşti, 1999; Ordinul Naţional “Pentru Merit în grad de Cavaler”, Bucureşti, 2000; Premiul Revistei “Ramuri”, Craiova, 2004; Primăria Timişoara – “Premiul de excelenţă pentru promovarea imaginii Timişoarei în lume prin artă”, Timişoara, 2006 ş.a.
A publicat cărţile: „Spaţiu şi semn. O dialectică a devenirii imaginii între planeitate şi obiect”, Ed. Brumar, Timişoara, 2007; „Xilogravura, matrice stilistică. Re-scrieri. Cronicile vremii”, Ed. Brumar, Timişoara, 2009; „Dark, cartea bibliofilă”, Mircea Tiberian & Suzana Fântânariu, Ed. Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2007; „Identitate precară”, online 2000.

Maria Oprea

Series Navigation << Expoziţia itinerantă “Albania în obiectivul austro-ungarilor”Prim-balerina Teatrului de Operă şi Balet din Tirana, Adela Muçollari: „Trebuie să continui în fiecare zi să fii cel mai bun” >>