Prim-balerina Teatrului de Operă şi Balet din Tirana, Adela Muçollari: „Trebuie să continui în fiecare zi să fii cel mai bun”

Share

La cea de-a 17-a ediţie a concursului internaţional susţinut de Academia Naţională de Dans din Italia, unde s-a acordat prestigiosul premiu „Roma Danza 2019” pentru cei mai buni balerini din întreaga lume, a fost prezentă în juriu şi tânăra artistă albaneză Adela Muçollari, alături de maeştrii unor faimoase şcoli de balet din Seul (Coreea de Sud), Beijing (China) şi de la Teatrul Pina Bausch din Germania.

Critica de specialitate spune că a revigorat prin notorietatea, talentul, tehnica şi pasiunea ei baletul şi opera, după o lungă hibernare artistică, fiind considerată o bijuterie rară a baletului contemporan albanez. Adela Muçollari se alătură astfel pleiadei de artişti celebri, precum Ermonela Jaho, Saimir Pirgu, Kastriot Tusha, dansatorii Eno Peci, Anbeta Toromani, Kledi Kadiu, Eris Nezha, care au performat pe scenele internaţionale. De-a lungul carierei sale ca prim-balerină la Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Tirana a dat viaţă multor roluri importante din opere consacrate, interpretate alături de nume sonore, printre care şi fratele ei, Anxhelo Muçollari.

„Un spectacol ca Lacul lebedelor, mărturiseşte artista, presupune cel puţin două luni de antrenament intens, timp în care sunt exersate tehnica, coregrafia, iar repetiţiile sunt constante pentru a performa la nivel înalt şi în orice moment în faţa publicului”. Acestui crez artistic îi dedică zilnic câte şase-opt ore, timp de şase zile pe săptămână, fără a slăbi ritmul exerciţiilor de pregătire. „Pentru a fi dansator de balet trebuie să ai pasiune şi dăruire în ceea ce faci, nu poţi avea o zi liberă pentru a merge să te întâlneşti cu prietenii, nu te poţi opri şi apoi să începi din nou, trebuie să continui în fiecare zi să fii cel mai bun”.

Adela a început dansul la vârsta de patru ani, când mama ei, care visa ca ea să devină balerină, a introdus-o într-un program de instruire sistematizat. La 10 ani, a intrat la Şcoala Naţională de Balet, unde şi-a intensificat pregătirea şi şi-a perfecţionat tehnica. Ea dansează după Metoda Vaganova, o tehnică de balet dezvoltată de dansatoarea şi profesoara rusă Agrippina Vaganova (1879-1951), bazată pe îmbina­rea armonioasă a elementelor tradiţionale ale stilului francez cu virtuozitatea atletică a celui italian, în care se ţine cont de vârsta, nivelul de efort şi individua­litatea fiecărei balerine. Metoda Vaganova, prin care s-au format stele ale baletului ca Galina Ulanova, Maya Plisetskaya, Mikhail Baryshnikov, dar şi Diana Vishneva, Igor Kolb, Ivan Vasilev, constă în realizarea armoniei trunchiului şi picioarelor, ce compun împreună linii clare şi expresive, forţă şi dinamism, în modul cum mintea lucrează cu corpul. Şi dacă am amintit de tehnici, trebuie să spunem că pe lângă manualul Vaganovei, în marile şcoli din lume se predă şi după Metoda Cecchetti, Şcoala Franceză, Metoda RAD (Royal Academy of Dance), Metoda Bournonville şi Metoda Balanchine. Baletul, aşa cum îl ştim de pe marile scene, a apărut cu 300 de ani în urmă în Italia, s-a dezvoltat în Franţa, s-a cultivat în Rusia şi rafinat în America, cucerind lumea prin graţia cu care corpul poate spune poveşti, aşa cum fac Adela Muçollari şi mulţi alţi artişti ca ea.

Maria Oprea

Series Navigation << Prof. univ. dr. Suzana Fântânariu, artist vizual: „Albania, muntoasă, cu Marea Adriatică fremătând…”„Poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire” >>