Podul Frëngu, viitoare atracţie turistică
- Un acord naţional necesar
- Comunicat de presă: Centru de Informare al României la Korcea, Albania
- Musulmanii au celebrat Kurban Bayram-ul
- Prelatul Gjergj Fishta despre parlament (1923)
- Nikolla Nacio, într-un raport al consulului Austro-Ungariei la Bucureşti
- Bardhyl şi primul stat al ilirilor
- Moştenirea sinistră a lui Ali paşa
- Unde sunt răspândiţi arbăreşii
- Celebra soprană Inva Mula, în concert la Korcea
- Expoziţia itinerantă “Albania în obiectivul austro-ungarilor”
- Prof. univ. dr. Suzana Fântânariu, artist vizual: „Albania, muntoasă, cu Marea Adriatică fremătând…”
- Prim-balerina Teatrului de Operă şi Balet din Tirana, Adela Muçollari: „Trebuie să continui în fiecare zi să fii cel mai bun”
- „Poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire”
- Balcanismul lui Caragiale
- Quo vadis, Poezia? Câte ceva despre destinul poeziei
- Un maestru al dansului popular albanez
- Pastila pentru suflet: Biserica Adormirea Maicii Domnului – Moscopole
- Prin suferinţă, spre pacea sufletească: Flora Sabatino – o viaţă închinată lui Dumnezeu
- Portret de artist: Piro Milkani
- Cutia cu amintiri – Locuri celebre din Bucureşti: Casa Capşa
- Podul Frëngu, viitoare atracţie turistică
- „Dacă ai noroc, poţi prinde o cameră la hotelul Adriatik”
Un obiectiv antic din perioada romană, cu un profil ce îmbină arhitectura oferită de natură şi stilul clasic, este în atenţia Consiliului Naţional de Restaurare din Albania, care a lansat un proiect de conservare a acestei vechi construcţii. Este vorba de „Podul Frëngu” de pe râul Shushica, numit şi „Podul Kauri”, situat în apropierea satului Gjorm din judeţul Vlora, care reprezintă calea de comunicaţie a locuitorilor de pe un mal pe celălalt. Este tipul de pod în formă de arc cu două ferestre de refulare a apei, adaptat la terenul stâncos pe care este ridicat. Frumuseţea şi unicitatea Podului Frëngu, neafectat de uz şi vreme, cu excepţia fisurilor de suprafaţă şi a rosturilor, constă în cele două mari blocuri naturale de piatră pe care se sprijină şi în vechimea sa, ce rivalizează cu alte asemenea structuri celebre din lume întinse peste strâmtori, râuri sau văi şi care servesc ca punţi de legătură şi drumuri comerciale.
În România, cele mai faimoase poduri sunt Podul lui Saligny de la Cernavodă (sau Podul Regele Carol I), ridicat peste Dunăre între 1890 şi 1895 pentru a asigura legătura feroviară între Bucureşti şi Constanţa, Podul lui Traian din Drobeta-Turnu Severin, construit de Apolodor din Damasc în anul 103, Podul Minciunilor, un simbol din 1859 al municipiului Sibiu, de fapt o pasarelă pietonală deasupra străzii Ocnei, ce face legătura între Oraşul de Jos şi Oraşul de Sus. În lume, cele mai spectaculoase sunt: Bridge Tower din Londra (sec.XIX), peste fluviul Tamisa, Podul Golden Gate, din SUA, cel mai mare pod suspendat de pe glob la inaugurarea sa din anul 1937, Podul Yavuz Sultan Selim peste Strâmtoarea Bosfor, cu câte patru benzi pentru fiecare sens de circulaţie, două căi ferate şi o structură originală, ce leagă, prin Instanbul, Europa de Asia ş.a.
Maria Oprea