Musulmanii au celebrat Kurban Bayram-ul

Share

Anul acesta, sărbătoarea, care ţine patru zile, a avut loc în perioada 11-14 august

Potrivit reprezentanţilor Muftiatului Cultului Musulman din România, Kurban Bayram-ul  este unul dintre cele mai importante evenimente religioase cu semnificaţie comemorativă din religia islamică, ce are loc în luna Zilhigge, ultima lună din calendarul islamic. Specific acestei sărbători este şi pelerinajul la locurile sfinte de la Mecca, acesta fiind unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului care are loc în perioada premergătoare Kurban Bayram-ului. Sărbătoarea Sacrificiului comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu, Ismael, şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate. Potrivit Coranului, pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismael, dar Creatorul, văzându-i determinarea şi neclintita credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel, lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului.

În ceea ce priveşte pelerinajul la care anual participă milioane de pelerini, acesta „se desfăşoară după un ritual strict şi reiterează pelerinajul iniţiatic al Profetului Muhammed (PbuH) la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, Muzdalifa şi Medina, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim. Termenul de Kurban semnifică apropierea de Divinitate, în timp ce din punct de vedere religios înseamnă sacrificarea unui animal conform cerinţelor islamice. În istoria omenirii, sacrificarea ritualică în numele Creatorului a existat în toate religiile. În sura El Maide, versetul 27, Allah ne aminteşte de ofrandele celor doi fii ai lui Adam, în sura El Hac, versetul 34, Allah face referire la obligativitatea sacrificării ritualice, obligativitate ce există în toate religiile precedente Islamului. Noi, musulmanii, nu trebuie să folosim această sărbătoare pentru a ne trufi, ci, dimpotrivă, pentru a ne smeri în faţa Lui Allah. Dacă nu înţelegem profunzimea spirituală a sacrificării, atunci acţiunile întreprinse vor fi doar de a suprima viaţa acestor animale. Kurbanul (animalul sacrificat) înseamnă apropiere… chemarea la apropiere”, a precizat muftiul Muurat Iusuf cu câteva zile înaintea evenimentului.

De Kurban Bayram, Muftiul a oficiat Marea Rugăciune Comună (Bayram Namazi) duminică, 11 august 2019, la Geamia Hunkar, din Municipiul Constanţa, iar ulterior a participat la o serie de sacrificii ritualice. De asemenea, muftiul, însoţit de reprezentanţi ai Direcţiei Ministerului Cultului Islamic din Republica Turcia (Diyanet İşleri Başkanlığı) şi reprezentanţi ai unor asociaţii social-umanitare din Europa, ai Fundaţiei „Hasene” din Köln (Germania) şi ai Muftiatului Cultului Musulman din România a distribuit pachete ce conţineau carne de kurban familiilor nevoiaşe din judeţele Constanţa, Tulcea şi Călăraşi.

(Sursa: Radio România Constanţa)

Series Navigation << Comunicat de presă: Centru de Informare al României la Korcea, AlbaniaPrelatul Gjergj Fishta despre parlament (1923) >>