Expoziția de artă albano-română de la Pogradec s-a bucurat de un real succes

Share

Asociația Liga Albanezilor din România, cu sprijinul Primăriei orașului Pogradec, și alături de Centrul Cultural „Lasgush Poradeci“ și Gruparea culturală „Light“, au organizat la Galeria de artă a orașului turistic Pogradec o expoziție albano-română, al cărei vernisaj a avut loc în data de 1 august, a.c. În cadrul evenimentului au fost expuse lucrări de grafică și pictură ale artiștilor români Ion Murariu (1922-2012), Aurel Acasandrei (1939-2006) și Nicolae Ionescu, precum și lucrări ale câtorva artiști plastici albanezi, precum Gentian Zeka, Anastas Kostandini, Vangjo Vasili, dar și ale tânărului artist româno-albanez, Miron Topciu.

Expoziția a însemnat nu numai un dialog profesional intre artiștii din cele două țări, ci și o întâlnire între prieteni, deoarece toți acești artiști se cunosc de peste douăzeci de ani, participând la vernisajele artistilor români la Pogradec și ale artiștilor albanezi la București, Craiova și alte orașe din România. În cadrul vernisajului de la Pogradec au luat cuvântul directorul Centrului Cultural „Lasgush Poradeci”, doamna Dasara Xhangolli, directorul Galeriei de Artă, pictorul Anastas Kostandini, dar și pictorul român, Nicolae Ionescu. Toți vorbitorii, pe lângă importanța acestui eveniment de cultură pentru cunoașterea unor pictori de renume români și albanezi, au subliniat însemnătatea acestei întâlniri și la nivel interuman, evocând momentele de colaborare din anii anteriori. Însăși expoziția, intitulată Interferențe culturale, a fost rezultatul comunicării permanente dintre artiștii participanți.

În numele ALAR a vorbit coordonatorul Centrului Cultural Albanez din România, domnul Dr. Luan Topciu, care, printre altele, a prezentat activitatea ALAR în România și rolul acesteia în evidențierea valorilor culturii albaneze și a personalităților sale, precum și în consolidarea prieteniei tradiționale între cele două popoare. Dr. Topciu a subliniat numeroasele activități și publicații care apar sub egida ALAR și care au adus o mai bună cunoaștere a culturii și istoriei poporului albanez în România. Vorbitorul a evidențiat valoarea artistică a pictorilor, menționând specificitatea limbajului artistic al fiecăruia, valorile plastice, dar și elementele comune, care unesc artiștii în diversitate.

Vernisajul s-a bucurat de o participare masivă a publicului. Au fost prezenți artiști, pictori consacrați, ziariști, oameni de cultură și admiratori ai culturii românești și artelor plastice. Evenimentul a fost transmis de cele mai mari posturi naționale de televiziune din Albania, precum Top Channel, Vizion Plus, Ora News etc. și de posturile locale.

„N-am impresia ca pictura și acuarela lui se supun unor legi ale construcției plastice: nici n-ar fi fost firesc să fie așa, de vreme ce Murariu e, mai presus de toate, un artist care-și ascultă îndemnurile temperamentului. (…)Pictura sa are o densitate a pastei, culorile se suprapun în straturi puternice, la care, adăugând sarcasticele comentarii antirăzboinice, inflexiunile de proveniență expresionistă de aici, se dovedește că definirea lui ca ‘poet al priveliștii’, e cel mai puțin unilaterală“. (Dan Grigorescu)

„Aurel Acasandrei, cel ce obținea diploma de pictor în 1964, s-a dovedit, încă de la începuturile carierei sale, un artist cu vocația migrării de la realism spre o interpretare abstractă a imaginii. Cu timpul, epurarea detaliilor a dus la o exprimare concisă, expresivă și, atunci când tema o cere, cu un humor sănătos. În desen câteva linii pot defini o lume, datorită siguranței cu care penița sau creionul evoluează pe hârtie, rod al unei notabile forțe de stilizare. Câteva accente de culoare fac mai ușoară și mai plăcută lectura acestor desene, ele însele sinteză a unei îndelungi și roditoare experiențe“. (Radu Ionescu)

„Nicolae Ionescu, străin vocației pentru spectacol, a căutat întotdeauna să descifreze tainele structurii modelului său. Poate tocmai din această dorință modelele sale au fost întotdeauna o piatră spălată de ape, o plantă sau un trunchi de copac. Aparent modeste, aceste modele, prin acuitatea observației, prin siguranța mâinii și armonia cromatică de o remarcabilă transparență și strălucire, deveneau, din pretexte de analiză, subiecte de tablou“. (Radu Ionescu)