Vocea de neuitat a muzicii uşoare albaneze
- Două decenii de ALAR
- Expoziţie de artă grafică şi video la Craiova
- Albanezii emigrează în ritm accelerat
- Festivalul Internaţional de Teatru de la Butrint, ediţia a 17-a
- Influenţa Revoluţiei culturale chineze în viaţa politică albaneză
- Nunta regelui Ahmed Zogu: câteva detalii
- Reforma religioasă
- Confiscarea aurului
- Concurs de proiecte „Karl Gega” la Prishtina
- Vocea de neuitat a muzicii uşoare albaneze
- Oraşul Patos îşi valorifică identitatea culturală prin street art
- Copiii nevăzători pot vedea obiectele din muzeu
- Zef Serembe – liricul arbăreş cu suflet de vagabond
- Portretul lui Ali Paşa Tepelena în scrierile literare
- Proză albaneză contemporană – Ramiz Gjini: „Cum să aduci hoții pe drumul cel bun”
- Simboluri şi semne mitologice pe Giubleta albaneză
- Pastila pentru suflet: Biserica Sfântul Ilie din Moscopole
- „Specializarea arnăuţilor în arta militară datează din vremea îndepărtată a Bizanţului”
- Maia Morgenstern: Albania şi jocul de-a ţările
- Zodia absolvenţilor: funda cu amintiri
Vaçe Zela, căci despre ea e vorba, a fost considerată cântăreaţa numărul unu într-o ţară din care nu au lipsit şi nu lipsesc nici acum marile voci. Doar că în perioada la care ne referim, anii 1960-1980, muzica uşoară albaneză era redusă la rangul de instrument ideologic destinat “educării maselor de oameni ai muncii”. Şi muzica mai puţin (deşi partidul ar fi dorit ca influenţa muzicii revoluţionare chineze să fie mult mai consistentă), textele având însă, aproape în totalitate, o pronunţată încărcătură militantă. Ca o paranteză, apropos de dictatura partidului unic în artă, a rămas în istorie Festivalul de muzică uşoară din 1972, în urma căruia justiţia comunistă a împărţit cu dărnicie principalilor organizatori condamnări dintre cele mai grele pentru încălcarea liniei ideologice oficiale. Festival la care a participat şi Vaçe Zela. Într-o asemenea atmosferă încărcată a evoluat artista, ca de altfel toţi cântăreţii albanezi din acei ani.
Vaçe Zela s-a născut în oraşul Lushnja, la 7 aprilie 1939, şi a închis ochii pentru totdeauna la 6 februarie 2014 la Basel în Elveţia. Şi-a început cariera artistică la o vârstă fragedă, pentru ca în anul 1962 să primească premiul întâi la primul festival al muzicii uşoare albaneze, inaugurat în acel an. Evoluţia sa pe scena festivalului, în seara de 26 decembrie 1962, a fost semnalul care făcea cunoscut publicului apariţia unei artiste cum Albania nu mai avusese până atunci. O voce puternică, clară, emoţionantă, care nouă, celor din România, ne aminteşte de Doina Badea. O voce care a dominat muzica uşoară albaneză mai mult de două decenii. Dar nu numai pe cea uşoară, căci artista a cântat cu acelaşi succes muzică populară, cantate, balade şi muzică de film. A avut un repertoriu bogat şi o activitate densă. A ieşit de 12 ori pe primul loc la festivalul naţional de muzică uşoară şi a primit titlurile de artistă emerită, în 1973, şi de artistă a poporului, în 1977. A părăsit definitiv scena în anul 1984. Începând cu anul 2002, Vaçe Zela a trăit în Elveţia, la Basel, împreună cu soţul ei, Pjetër Rodiqi. S-a vorbit mult în zilele noastre despre gestul autorităţilor comuniste, care au pensionat-o pe artistă în plină activitate creatoare, ceea ce a ţinut-o departe de scenă şi de public peste opt ani. Poate că acesta a fost motivul pentru care Vaçe Zela a ţinut ca spectacolul de adio, cel din 1992, să fie organizat nu în Albania, ci în Elveţia. Ca un întârziat gest de frondă. La el au participat mari nume ale muzicii albaneze, cum ar fi regretatul cantautor Francesk Radi, chitaristul Bled Sejko, violonistul Ibrahim Madhi, iar programul a fost prezentat de actriţa Margarita Xhepa.
Vaçe Zela este singurul artist-femeie onorat, în timpul vieţii, cu Ordinul “Onoarea Poporului”, la 24 decembrie 2002, de către preşedintele albanez Alfred Moisiu. Motivaţia evenimentului este: „Pentru valoarea deosebită a acestei Mari Artiste, cu o popularitate excepţională, pentru interpretarea minunată a cântecelor de muzică uşoară şi populară, pentru pasiunea nepreţuită pe care a transmis-o şcolii albaneze de interpretare muzicală.“ În onoarea ei, anul 2009 a fost declarat de către Ministerul Culturii, Turismului, Tineretului şi Sportului “Anul Vaçe Zela”. În fine, o stradă din Tirana îi poartă numele.
Marius Dobrescu