Reforma religioasă

Share

La 1 martie 1937, Consiliul Permanent al Uniunii Musulmane din Albania, cu sprijinul muftiatelor din Tirana, Shkodra, Gjirokastra şi Korcea, a declarat, pe baza scrierilor sfinte, că „este permisă din punct de vedere religios expunerea publică a chipului şi mâinilor femeii musulmane şi, în consecinţă, participarea ei la orice activitate omenească” şi a luat decizia interzicerii feregelei în public. Prin urmare, Uniunea a aprobat în unanimitate raportul conducerii şi a transmis documentul guvernului albanez. Câteva zile mai târziu, pe 6 martie, acesta a aprobat „Legea privind interzicerea feregelei” (de fapt, legea emancipării femeii), încălcarea acesteia ducând la amendarea contravenientului cu suma de 500 franci-aur. Legea prevedea pedepse pentru soţii, părinţii, aparţinătorii ş.a. care o încălcau. Au fost 12 deputaţi care au luat cuvântul în sprijinul legii, toţi de credinţă musulmană, în vreme ce deputaţii creştini, în frunte cu preşedintele Parlamentului, Pandeli Evangjeli, s-au abţinut de la cuvânt. În mesajul trimis deputaţilor, regele Zogu afirma că ”decizia luată în Cameră este un pas decisiv pentru emanciparea femeii, deschizându-i acesteia un domeniu larg de posibilităţi pentru dezvoltarea personalităţii ei, în beneficiul familiei şi al patriei”. El a mai recomandat constituirea unui buget special pentru deschiderea unor cursuri de alfabetizare şi lecţii de utilitate practică destinate dezvoltării morale şi intelectuale a femeii. Până în acel moment, conform preceptelor religiei islamice, femeii îi erau interzise o serie întreagă de activităţi fizice şi intelectuale, iar accesul la învăţătură îi era serios îngrădit. 

Luiza Qerreti

Series Navigation << Nunta regelui Ahmed Zogu: câteva detaliiConfiscarea aurului >>