Confiscarea aurului

Share

Îndată după venirea la putere, autorităţile comuniste au decis să lovească în baza economică a vechii clase politice, una dintre aceste măsuri fiind Legea nr.37 din 13 ianuarie 1945, privind taxarea extraordinară a câştigurilor de război. Erau impozitate progresiv toate veniturile obţinute din activităţile „comerciale, industriale şi de intermediere” din perioada 7 aprilie 1939-31 decembrie 1944. Impozitul creştea progresiv în funcţie de sumele declarate, ajungând până la 80%. Persoanele aflate sub incidenţa legii aveau un termen de 10 zile pentru a-şi declara averea, iar la nivelul fiecărei prefecturi şi subprefecturi se forma câte o comisie mixtă cu rolul de a verifica declaraţiile primite. La orice încălcare a legii, era prevăzută sechestrarea totală a averii celui vizat. Într-un document oficial, Buletinul Ministerului de Interne, scria că, până la sfârşitul anului 1948, au fost confiscate 43.816.682 monede de aur, fără a fi amintite bijuteriile, pietrele preţioase şi celelalte valori confiscate. O altă sursă oficială, un raport al comisiei parlamentare de anchetă din 1992, afirmă că, în urma confiscărilor din perioada decembrie 1944-decembrie 1990, cantitatea de aur care a intrat în Tezaur se ridica la numai 3.029 kg. Sechestrările au avut un caracter masiv la nivelul întregii ţări, iar vizate au fost în special familiile de negustori din marile oraşe ale ţării. Această măsură a fost urmată, la scurt timp, de reforma agrară comunistă din august 1945, completată cu măsurile luate suplimentar în mai 1946, prin care erau desproprietăriţi posesorii de terenuri şi mijloace agricole. Acestea erau redistribuite celor care nu aveau pământ conform principiului leninist „pământul celor ce-l muncesc”. În paralel, autorităţile comuniste au elaborat decretul pentru crearea cooperativelor agricole (aprilie 1946), care a dus la etatizarea agriculturii albaneze (cu rezultatele cunoscute).

Luiza Qerreti

Series Navigation << Reforma religioasăConcurs de proiecte „Karl Gega” la Prishtina >>