O nouă ecranizare “Skanderbeg”?

Share

Petiţie adresată realizatorilor de la Hollywood

La un moment dat, pe site-urile media circula zvonul că celebrul actor Russel Crowe ar putea să-l interpreteze pe legendarul erou albanez Skanderbeg, într-o ecranizare Hollywood. Din păcate, proiectul cinematografic nu s-a realizat şi singura peliculă despre faptele de vitejie ale acestui neînfricat comandant şi luptător antioto­man din secolul al XV-lea, cu o biografie de proporţii epice (Athleta Christi, cum a fost denumit de Papa Calist al III-lea), a rămas filmul produs în 1953 de ruşi.

Cinematografia albaneză a urmat îndeaproape starea economică a ţării, în toate perioadele sale, iar filmul a avut de suferit. Nu din lipsă de idei şi creativitate, ci din cauza sumelor uriaşe de bani pe care le implică o astfel de producţie, dar, mai ales, a cenzurii totalitariste şi autocraţiei comuniste. Prima proiecţie de cinema a făcut-o pictorul şi fotograful Kol Idromeno, la Shkodra în 1908, iar prima filmare, a fost făcută de proprietarii cinematografului Majestik din Korcea, în 6 ianuarie 1935, în care era prezentată Boboteaza la Korcë. Însă, primul film de ficţiune albanez este o producţie sovietică, marca Mosfilm, intitulat Skanderbeg / Velikii voin Albanii Skender-beg (Skënderbeu – Marele Războinic Albanez), realizată în 1953, în regia rusului Serghei Iutkevici, cu un scenariu semnat de georgianul Mihail Papava şi cu actorul Akhaki Korava, în rolul principal, tot georgian de origine. Iutkevici a obţinut pentru acest film premiul pentru regie la Cannes în 1954. Alte filme de ficţiune despre Albania au fost realizate de italieni ca Nanu, verişoara din Albania (Nanu, la cugina d’Albania, r. Amleto Palermi, 1927) şi Cavalerul din Kruja (Il cavaliere di Kruja, r. Carlo Campogalliani, 1940). Dictatura lui Enver Hogea a dus la autoizolarea Albaniei şi ruperea relaţiilor cu toate statele lumii, fenomen care a afectat şi cinematografia. În ceea ce priveşte legăturile cu România, trebuie să amintim că regizorii albanezi Spartak Pecani, Jorgaq Tushe, Xhovalin Hajati şi Kujtim Çashku au studiat la Bucureşti în anii 1960. Aşa că singura peliculă dedicată  eroului naţional albanez rămâne cea din 1953, realizată de Mosfilm, cu toate că în panoplia idolatriei figurează statui, muzee, picturi, piese muzicale, peste 600 de cărţi, festivaluri etc.

Şase decenii de la prima producţie

În anul 2012, cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a Independenţei Albaniei, guvernul de atunci a dispus reprocesarea vechiului film sovietic pentru a-i îmbunătăţi calitatea, iar la comemorarea a 550 de ani de la moartea lui Skanderbeg (1468), iubitorii celei de-a şaptea arte au continuat să vizioneze acest monument cinemato­grafic sovietic. Însă odată cu îndreptarea atenţiei că­tre structurile euro-atlantice, s-au schimbat para­digmele şi în ceea ce priveşte orientarea artistică în Albania. Mai precis, spre Hollywood. Astăzi, Statele Unite au devenit un bun prieten şi aliat. Ca urmare, câţiva cinefili albanezi consideră că a venit vremea unei alte producţii care să-l aibă ca subiect pe legendarul Skanderbeg. “Fiind cel mai mare aliat al nostru, ar fi foarte mult dacă i-am ruga pe prietenii noştri să ne ajute să producem un film nou, modern?”, scria site-ul Patrioti.al în 2018, în preajma împlinirii a 550 de ani de la moartea marelui erou. Câteva propuneri au existat, ca aceea din 2007, când Warner Bros a declarat că va turna o astfel de peliculă cu sprijinul financiar al comunităţii albaneze care trăieşte în SUA, din păcate fără sorţi de izbândă. O altă încercare a venit în 2010 şi s-a datorat lui Joe DioGuardi, preşedinte al Ligii Civice Albaneze din America, o organizaţie pe care a fondat-o împreună cu soţia sa, Shirley Cloyes DioGuardi, care a dezvăluit în faţa mass-mediei că cel mai potrivit actor pentru rolul principal ar putea fi Russell Crowe, proiect însă nefinalizat.

De aceea, site-ul Patrioti.al a chemat publicul albanez (era anul jubiliar 2018) să semneze petiţia online către ambasada SUA de la Tirana cu rugămintea de a sprijini o producţie cinematografică dedicată lui Skanderbeg. „Alăturaţi-vă iniţiativei, semnaţi petiţia şi împărtăşiţi-o cu familia, vecinii, prietenii, colegii şi cu toţi cei care vor să se alăture cauzei, ca cetăţeni vrednici ai acestei ţări. Scopul nostru: 500 de mii de semnături”. Nu ştiu dacă s-a materializat acest proiect, însă şi astăzi albanezii au în patrimoniul cultural  un singur film despre Skander­beg, cel reali­zat de Mosfilm, care este şi cea mai importantă peliculă istorică din această ţară. 

Maria Oprea

Series Navigation << Semnal editorial ”Gramatica limbii albaneze”, de Cristian BeşleagăKorcea muzicală >>