Moştenirea lui Robert Elsie

Share

Despre cercetătorul care a cerut să fie înmormântat în pământul Albaniei

Cazul lui Robert Elsie este unul extrem de rar. Născut în Canada, cu studii temeinice în Germania, el s-a dedicat exclusiv cercetării literaturii şi folclorului albanez. A iubit Albania mai mult decât orice pe lume, iar dovada supremă o constituie ultima lui dorinţă, aceea de a a fi înmormântat în ţinutul Theth, din nordul Albaniei, în zona pe care o bătuse cu pasul şi despre care scrisese mii de pagini. Moartea i-a venit subit, în urma unui accident vascular cerebral, iar la funeraliile sale au participat politicieni, oameni de ştiinţă şi cultură, dar şi simpli cetăţeni albanezi, care i-au adus un ultim omagiu celui care se dedicase trup şi suflet ştiinţei şi spiritualităţii ţării lor.    

Robert Elsie s-a născut în Canada, la Vancouver, în ziua de 29 iunie 1950, şi a decedat în Germania (la Bonn), în ziua de 2 octombrie 2017. A fost înmor­mântat chiar acolo unde a vrut, în ţinutul zăpezilor veşnice din nord şi al rapsozilor. A lăsat în urmă o operă voluminoasă şi variată, graţie căreia, în 2013, preşedintele Bujar Nishani i-a acordat Medalia Recunoştinţei. Motivaţia la acordarea înaltei distincţii subliniază, printre altele, contribuţia sa la „promo­varea culturii, limbii, literaturii şi istoriei Albaniei”. În încheierea acestui sumar laudatio, preşedintele Nishani a adăugat, referindu-se la Elsie, că „a fost un bun albanez”. Contribuţia acestui mare om de ştiinţă la promovarea culturii materiale şi spirituale a acestei ţări a fost imensă: zeci de lucrări academice, studii de specialitate, culegeri de texte şi traduceri, albume şi diferite alte texte, care compun o moştenire unică şi extrem de valoroasă. În total 60 de volume în limbile engleză, germană şi albaneză, printre care menţio­năm câteva:

Robert Elsie, Baron Franz Nopcsa and his contribution to Albanian studies.

Robert Elsie, editor (2006). Balkan Beauty, Balkan Blood: Modern Albanian Short Stories (Writings from an Unbound Europe). Northwestern University Press.

Robert Elsie (2006). Albanian Literature: A Short History. I. B. Tauris.

Robert Elsie şi Janice Mathie-Heck, editors (2004). Songs of the Frontier Warriors: Këngë Kreshnikësh – Albanian Epic Verse in a Bilingual English-Albanian Edition. Bolchazy-Carducci Publishers; Bilingual edition.

Robert Elsie (2011). Historical Dictionary of Kosovo. Historical Dictionaries of Europe. 79. Scarecrow Press.

Robert Elsie (2010). Historical Dictionary of Albania. Historical Dictionaries of Europe. 75 Scarecrow Press.

Robert Elsie (2013). Leo Freundlich: Die Albanische Korrespondenz, Agenturmeldungen aus Krisenzeiten. Oldenburg Verlag.

Robert Elsie (2013). Biographical Dictionary of Albanian History. I. B. Tauris.

Robert Elsie (2013). The Cham Albanians of Greece: A Documentary History. I. B. Tauris.

Robert Elsie (2013). The Balkans Wars: British Consular reports from Macedonia in the Final Years of the Ottoman Empire. I. B. Tauris.

Robert Elsie (2015). The Tribes of Albania: History, Society and Culture. I.B.Tauris.

Ultimul interviu

Vom reda, în continuare, fragmente din ultimul interviu acordat de Robert Elsie presei albaneze şi publicat la câteva zile după funeralii, pe 16 octombrie 2017. Era după apariţia Dicţionarului istoric al Albaniei şi Kosovei, prilej cu care autorul impresionantului studiu se afla la Prishtina. La întrebarea reporterului despre motivul concret al prezenţei sale acolo, Elsie a răspuns: Aceste cărţi au fost editate în ultima vreme în engleză, este vorba despre o serie de lucrări de prezentare a unei ţări din lume, mie revenindu-mi alcătuirea unei lucrări despre Albania. Se numeşte dicţionar istoric al Albaniei şi Kosovei, dar până la urmă este mai mult decât atât, este o enciclopedie generală cu date nu doar istorice, ci şi din cultură, economie, geografie etc. Mi-am programat să iasă 250 de pagini, dar când am terminat avea 500. Editorul a fost puţin nemulţumit. Mi-a spus că, dacă îl vom publica aşa, volumul despre Albania va fi mai mare decât cel despre Rusia. Totuşi, a acceptat şi aşa a şi fost: prezentarea Albaniei a ieşit mai mare decât aceea al Rusiei.

Întrebat despre relaţia sa cu limba şi cultura albaneză, Elsie a răspuns: Este o poveste incredibilă, povestea unor evenimente întâmplătoare. Termina­sem studiile la Universitatea din Bonn, Germania. Nu aveam nicio relaţie cu limba albaneză, căci acolo am studiat lingvistică comparată şi limba celtă, adică limba din Irlanda, Wells, Scoţia şi, când mi-am ter­minat studiile, profesorul meu, lingvist, a primit o invitaţie de la Academia de Ştiinţe de la Tirana de a vizita Albania, căci el studiase la Viena cu un albanez, cu profesorul Aleks Buda. Deci Aleks Buda l-a invitat pe profesorul meu în Albania. În anii aceia, Albania era o ţară închisă, necunoscută, iar invitaţia nu era numai pentru el, ci şi pentru studenţii lui. Şi uite aşa am plecat în Albania un grup de 20 de studenţi, în anul 1978. Era ceva foarte rar să intri în Albania, căci Albania era atunci cum e Coreea de nord acum, adică o ţară complet izolată. Pentru mine, vizita a fost foarte interesantă. Ba chiar îmi spuneam că parcă aş fi într-un film hollywoodian şi nu am luat în serios partea politică, nici sloganele, nici propaganda. Credeţi că glumesc, că nu e adevărat? Ba da, vorbesc serios când spun că n-am băgat de seamă toate acestea, mi se păreau că fac parte dintr-un film. Un film foarte interesant.

Rugat să facă o comparaţie între Albania comu­nistă şi cea actuală, Robert Elsie a ţinut să remarce că există câteva lucruri care ţin de continuitate: Eu cred că unele lucruri nu s-au schimbat deloc, care sunt la fel ca pe vremea lui Hogea, dar care duc până în epoca lui Zogu. Nişte lucruri care vin din epoca otomană, a lui Zogu, a lui Hogea şi până în zilele noastre. Unul dintre acestea este corupţia birocratică. Ceva ce nu s-a schimbat deloc. Altul este incom­petenţa administrativă a ţării. Nu e ceva ce depinde numai de partid, e vorba mai ales de atitudinea populaţiei. Deci, ca să primeşt ceva ce vrei trebuie să cunoşti pe cineva la minister, să bei o cafea cu el, apoi încă una şi încă una, după care el te prezintă persoanei care te interesează pe tine. E la fel ca în epoca otomană, nu e ca într-un stat normal.

În fine, întrebat despre diferenţele lingvistice din zonele cu vorbitori de limba albaneză, cunoscutul cercetător şi folclorist a răspuns: Albaneza este o limbă comună, care se înţelege dintr-o zonă într-alta, dar care are şi elemente locale şi slavă domnului că e aşa, pentru că aceasta este bogăţia limbii, aceste diferenţe. Pe mine mă bucură dialectele limbii alba­neze. Am un proiect pe internet cu înregistrări şi oriunde ajung, prin fel de fel de sate, iau un microfon la fel ca ziariştii şi înregistrez, în special pe ciobani, pentru că ei poartă o limbă curată oriunde s-ar afla. Mă interesează mult modificările lingvistice de la o zonă la alta, căci pentru mine acesta este lucrul cel mai preţios al unei limbi.

În clipa aceasta, Robert Elsie nu este doar un nume, ci face deja parte din patrimoniul cultural albanez. Din moştenirea pe care acest popor o lasă umanităţii. Asemenea legendelor, baladelor eroice şi cântecelor lăutei pe care el le-a ascultat şi le-a iubit până în ultimul ceas.

Marius Dobrescu

Series Navigation << Kosova – prezentă la Târgul de la LeipzigSărbătoarea Învierii Domnului >>