Personalităţi ale islamului albanez: Hogea Hasan Tahsini
- MAE – Întâlnire româno-albaneză la nivel înalt
- Al doilea Summit al Diasporei albaneze
- Turismul albanez în anul 2018: Statistici şi previziuni pentru acest an
- „Cine ne va scrie istoria?”. Comemorarea victimelor Holocaustului la ICR Bucureşti
- Comemorare Ismail Qemali
- Despre nevoia de modele –O carieră ştiinţifică excepţională: acad. Grigore Brâncuş, la 90 de ani
- Prima republică albaneză
- Albania în anii imperiului lui Štefan Dušan (1331-1355)
- Shkodra 1990. Primele mişcări anticomuniste
- Dragoste la prima vedere
- Luljeta Progni (jurnalistă – Tirana, Albania): “Mi-e dor să cânt” sau povestea lui Gaci Çuni din Shkodra
- Vase de ceramică ilire descoperite în regiunea Durrës
- Anthony începe o carieră muzicală
- 2019 – Anul Internaţional al Limbilor Indigene
- Proză albaneză contemporană: Ramiz Gjini -Turma
- Dritëro Agolli (1931-2017)
- Pastila pentru suflet: Sfântul Valentin vs. Valentine’s Day
- Personalităţi ale islamului albanez: Hogea Hasan Tahsini
- „Made in Shkodra”: Program al Naţiunilor Unite pentru tinerii din Albania
- Un inventar de tristă amintire: “Magazinul comunismului albanez”
- O tânără albaneză este Miss New York
Istoriografia albaneză îl consideră unul dintre pionierii Renaşterii naţionale. S-a născut la Ninat, localitate pe teritoriul Alabaniei actuale, pe 7 aprilie 1811, şi a decedat la Istanbul, pe 3 iulie 1881.
Este cunoscut ca promotor al ştiinţelor exacte în Imperiul Otoman (din perioada sa de sfârşit): astronom, matematician şi filosof. A fost primul rector al Universităţii din Istanbul şi este considerat unul dintre marii gânditori ai Imperiului din sec. al XIX-lea.
S-a născut în satul Ninat, sangeacul Ioaninei, în apropiere de Konispol (sudul Albaniei). Tatăl său, Osman efendi Rushiti, era membru al clasei ulemalelor (învăţaţi în domeniul ştiinţelor religioase, n.red.) şi funcţionase ca şi kadiu (primar) în mai multe provincii ale imperiului. Copil fiind, Hasan a primit primele lecţii de la tatăl său, după care a urmat şcoala religioasă (medresa) din Istanbul. Încă de tânăr, având o cultură peste medie, a fost angajat ca pedagog privat al copiilor lui Hajrullah Efendi, ministrul Învăţământului din Imperiul Otoman. Acesta l-a trimis să studieze la şcoala otomană de la Paris, unde Tahsini şi-a dat silinţa de a învăţa vechea limbă osmană şi ştiinţele religioase, ceea ce l-a ajutat să devină imamul ambasadei imperiului în Franţa. În acelaşi timp, a studiat matematica şi ştiinţele naturii la Universitatea din Paris. A rămas 12 ani la Paris, studiind şi pregătindu-se pentru misiunea încredinţată de Reshid paşa (Mustafa Reshid paşa, 1800-1858, om de stat şi artizan al reformelor Tanzimatului, n.red.) de a moderniza clasa ulemalelor.
Un rector cu idei novatoare
Întorcându-se de la Paris în 1869, a fost numit în funcţia de rector al nou-înfiinţatei universităţi din capitala imperiului, unde a şi predat cursuri de astronomie şi psihologie. Misiunea lui Hasan Tahsini în această funcţie a fost aceea de a adapta cerinţele islamului la metodele şi ideile aduse de el din Occident. Numai că în perioada amintită, cercetarea ştiinţifică, poziţiile liberale şi cunoscutele sale relaţii cu masoneria au provocat numeroase atacuri ale cercurilor conservatoare din anturajul clasei ulemalelor. Acestea s-au dezlănţuit cu şi mai multă furie în momentul în care Tahsini a încercat să aplice în cadrul cursurilor sale cunoştinţele ştiinţifice căpătate de el la şcolile din Paris. În această situaţie explozivă, Tahsini a fost declarat eretic printr-un ordin al muftiului (fetva), demis de la universitate, fiindu-i interzis şi dreptul de a mai preda. De altfel, şi universitatea a fost închisă pentru un timp, căci un alt profesor, Gemal al-Din Afgani, sprijinise ideile novatoare ale rectorului. Deşi îndepărtat din funcţie, statul otoman i-a stabilit un venit anual graţie titlurilor ştiinţifice pe care le avea. În anii următori, s‑a stabilit în localul unei medrese abandonate din centrul Istanbulului, unde a predat ca profesor privat. A continuat să studieze ştiinţele exacte cu osârdia pe care o arătase ca tânăr învăţăcel. A murit la vârsta de 70 de ani, doborât de o boală a plămânilor şi a fost înmormântat la cimitirul Erenköy din Istanbul.
Opera lui Hasan Tahsini
Învăţatul hoge este autorul primului tratat de psihologie scris în turca osmană, intitulat Psihologia sau ştiinţa sufletului, o operă inspirată de ideile moderne la care aderase şi primul tratat care folosea cuvântul psihologie. A scris, de asemenea, prima lucrare de astronomie modernă, care a fost şi prima carte de ştiinţă popularizată scrisă în osmană. A tradus în turcă lucrarea lui François de Chassebœuf cu titlul Loi Naturelle. Împreună cu un alt albanez patriot, Sami Frashëri, a alcătuit un alfabet original al limbii albaneze. Ideea cea mai importantă pe care a avut-o la întocmirea alfabetului a fost ca fiecare literă să fie scrisă cu cât mai puţine mişcări ale mâinii. A mai lăsat câteva traduceri ale unor lucrări de fizică şi filosofie, dar, conform aceluiaşi Sami Frashëri, “nimeni nu a avut grijă să i le adune şi editeze”. În afara lucrărilor ştiinţifice publicate de el în timp ce se afla în fruntea Universităţii din Istanbul, Hasan Tahsini a fost şi fondatorul “Xhemijet-i Ilmijje-i Arnavudijjê” (Societatea Oamenilor de Ştiinţă Albanezi sau Societate Ştiinţifică Albaneză), instituţie care a avut rolul unui institut politehnic. El a fost un important susţinător al ideii naţionale şi un luptător pentru apărarea drepturilor poporului din care se trăgea.
Mira Skënderi