Dragoste la prima vedere

Share

În Arhiva Centrală a Albaniei există câteva mărturii fotografice ale primei întâlniri a regelui Zogu cu viitoarea sa soţie, contesa maghiară Geraldina Apponyi. Este vorba despre balul din noaptea anului nou 1937-1938, moment în care, între viitoarea regină şi monarhul albanez, se înfiripa prima legătură sentimentală. Aceste clipe sunt fixate, de altfel, şi în memoriile reginei, care povesteşte cum a fost prezentată surorilor regelui, miniştrilor şi celorlalţi invitaţi. În privinţa relaţiei cu regele, aceasta îşi aminteşte: “Niciodată nu şi-a luat privirea de la mine şi la un moment dat mi-a oferit o băutură. Degetele ni s-au atins şi atunci luminile s-au stins. Era chiar la miezul nopţii şi acesta era obiceiul albanez. Pentru că eram emoţionată, paharul mi-a căzut şi s-a spart în mii de cioburi de cristal. Am simţit că mă pierd, dar regele a râs. Cioburile aduc noroc, mi-a spus în germană şi a dat din mână pentru a mă calma. Ecoul celor douăsprezece bătăi ale ceasului nu se stinsese, când ecoul ropotelor de aplauze a cutremurat sala. Din toate părţile şi în toate limbile s-au auzit urale: Casă de piatră! M-am simţit minunat. Mă îndrăgostisem”. Din noaptea aceea, Geraldina nu a mai plecat din Albania. Logodna a avut loc pe 31 ianuarie 1938. Declararea ei oficială s-a făcut într-o şedinţă extraordinară a parlamentului, convocat special de rege. Constituţia Albaniei prevedea că cererea pentru logodna regelui trebuie să primească acordul celor două camere ale parlamentului. În ziua aceea, sala legislativului era plină. La loja principală se aflau surorile regelui. Preşedintele parlamentului, Pandeli Evangjeli, a anunţat că ambele camere fuseseră de acord cu cererea monarhului şi că Geraldina Apponyi poate deveni regina Albaniei. Căsătoria celor doi a avut loc la câteva luni distanţă, pe 27 aprilie 1938, şi avea să dureze până la moartea în exil a regelui, în 1961.

Mira Skënderi

Series Navigation<< Shkodra 1990. Primele mişcări anticomunisteLuljeta Progni (jurnalistă – Tirana, Albania): “Mi-e dor să cânt” sau povestea lui Gaci Çuni din Shkodra >>