2019 – Anul Internaţional al Limbilor Indigene
- MAE – Întâlnire româno-albaneză la nivel înalt
- Al doilea Summit al Diasporei albaneze
- Turismul albanez în anul 2018: Statistici şi previziuni pentru acest an
- „Cine ne va scrie istoria?”. Comemorarea victimelor Holocaustului la ICR Bucureşti
- Comemorare Ismail Qemali
- Despre nevoia de modele –O carieră ştiinţifică excepţională: acad. Grigore Brâncuş, la 90 de ani
- Prima republică albaneză
- Albania în anii imperiului lui Štefan Dušan (1331-1355)
- Shkodra 1990. Primele mişcări anticomuniste
- Dragoste la prima vedere
- Luljeta Progni (jurnalistă – Tirana, Albania): “Mi-e dor să cânt” sau povestea lui Gaci Çuni din Shkodra
- Vase de ceramică ilire descoperite în regiunea Durrës
- Anthony începe o carieră muzicală
- 2019 – Anul Internaţional al Limbilor Indigene
- Proză albaneză contemporană: Ramiz Gjini -Turma
- Dritëro Agolli (1931-2017)
- Pastila pentru suflet: Sfântul Valentin vs. Valentine’s Day
- Personalităţi ale islamului albanez: Hogea Hasan Tahsini
- „Made in Shkodra”: Program al Naţiunilor Unite pentru tinerii din Albania
- Un inventar de tristă amintire: “Magazinul comunismului albanez”
- O tânără albaneză este Miss New York
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat 2019 drept Anul Internaţional al Limbilor Indigene. Decizia a fost inspirată şi fundamentată pe iniţiativa Boliviei, ţară multietnică cu 12 milioane de locuitori, care, după reforma constituţională din 2009, a decretat toate cele 36 de limbi indigene vorbite pe teritoriul său ca limbi oficiale.
Identitatea fiecărui popor, a fiecărei naţiuni este definită de moştenirea cultural-istorică, de unitatea teritorială, dar mai ales de limba naţională şi limba maternă în care fiecare om îşi rosteşte diferit cuvântul „acasă”. În acest spaţiu sacru, există fără excepţie o diversitate etnolingvistică şi patrimonială care poartă cu sine plusvaloare şi bogăţie spirituală. Aceste idiomuri ce convieţuiesc în armonie şi interferenţă cu limba naţională sunt un bun universal ce trebuie respectat şi protejat. Mai mult, graiurilor aflate în pericol de dispariţie din cauza reducerii numărului de vorbitori şi a diluării în limba majorităţii trebuie să li se acorde o atenţie specială, cum ar fi, de pildă, introducerea lor pe lista patrimoniului tangibil şi intangibil al UNESCO. Acesta este şi laitmotivul anului 2019 prin care se trage un semnal de alarmă asupra „pierderii grave a limbilor native în întreaga lume”. Cu 370 milioane de persoane, popoarele indigene ca aborigenii, boşimanii, inuiţii, maorii etc. reprezintă 6% din populaţia planetei noastre şi sunt distribuite în mai mult de 70 de naţiuni diferite. Potrivit rezoluţiei comune adoptate unanim de cei 193 de membri ai ONU, este important să păstrăm cu toţii aceste limbi în patrimoniul cultural al omenirii şi să le readucem la viaţă. Sunt luate în considerare rolul lor în viaţa de zi cu zi, identitatea, diversitatea culturală, integritatea socială, comunicarea, educaţia şi dezvoltarea. În ciuda valorii lor deosebite, multe idiomuri, în special cele aborigene, dispar într-un ritm alarmant, în întreaga lume.
Anul Internaţional cu tema „Limbile indigene sunt importante pentru dezvoltarea durabilă, consolidarea păcii şi reconciliere” a fost lansat la 28 ianuarie 2019, la Paris şi a fost organizat în comun de UNESCO, UNDESA (The United Nations Department of Economic and Social Affairs) şi de membrii Comitetului Director pentru coordonarea Anului Internaţional.
Primul laborator de limbă japoneză înfiinţat în Albania
Tot UNESCO a decretat data de 21 februarie drept „Ziua Internaţională a Limbii Materne”, care, din anul 2000, se sărbătoreşte anual cu scopul de a promova multilingvismul, diversitatea culturală şi a construi o lume bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Momentul 21 februarie este unul foarte trist, este ziua când, în 1952, studenţii care demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, bangali, ca limbă naţională a Pakistanului, au fost ucişi de poliţie la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului.
În sprijinul realizării unei bune comunicări şi dezvoltării unor relaţii de schimburi economice şi culturale, Ambasada Japoniei în Albania, prin ambasadorul său Makoto Ito, a donat, la începutul acestui an, Universităţii Politehnice din Tirana suma de 42.000 de euro pentru înfiinţarea unui laborator de limbă japoneză, primul din această ţară, ce va fi dotat cu computere, ecran digital, căşti, televizor, birouri, scaune, sală de curs şi conferinţe. Donaţia face parte din planul de asistenţă financiară acordată de guvernul japonez pentru proiectele culturale care ajută la punerea în aplicare a programelor de educaţie în ţările în curs de dezvoltare, acesta fiind primul implementat în Albania. „Înfiinţarea Laboratorului va îmbunătăţi mediul în care are loc învăţarea limbii japoneze, va contribui la înţelegerea ei şi va stârni interesul studenţilor albanezi pentru cultura japoneză. În plus, va fi o platformă a studenţilor din ambele ţări pentru a face schimb de cunoştinţe şi idei în domeniul ştiinţei şi tehnologiei în care Japonia este lider mondial”, a adăugat Makoto Ito.
Maria Oprea