Henrik Spiro Gjoka – câştigătorul premiului literar pe 2017

Share

Premiile naţionale pentru literatură pe anul 2017, acordate de Ministerul Culturii de la Tirana, au fost înmânate în ziua de 19 decembrie, anul trecut, în prezenţa ministrului Culturii, Mirela Kumbaro. Romanul lui Henrik Spiro Gjoka, “Sonată pentru femeia altuia”, a fost marele câştigător al concursului, în vreme ce premiul pentru traducere artistică a fost acordat Aidei Baro, pentru “Armistiţiul” scriitorului italian Primo Levi.

Romancierul Henrik Spiro Gjoka, care trăieşte de peste treizeci de ani în Franţa, spune povestea unui medic psihiatru, care se străduieşte să pună ordine în viaţa pacienţilor săi. Romanul, scris la persoana a treia, aduce în faţa cititorului o romantică poveste de dragoste, pe cât de frumoasă, pe atât de imposibilă, pe care eroul-medic o trăieşte cu soţia unui necunoscut. Henrik Spiro Gjoka a scris până în prezent cinci cărţi în limba albaneză şi, remarcă media de la Tirana, deşi este un scriitor destul de cunoscut în Albania, nu doreşte să fie în centrul atenţiei, modul în care vrea să vorbească publicului este exclusiv prin cărţile sale.

“Armistiţiul” lui Primo Levi, tradus de Aida Baro, povesteşte pelerinajul autorului, luni la rând, din lagărul de prizonieri către patrie, o călătorie la graniţa dintre coşmar şi realitate, având înaintea ochilor iluzia unei vieţi noi. Este pelerinajul celui care a lăsat în urmă cele mai cumplite momente ale vieţii şi speră să-şi reia viaţa de la capăt. Aida Baro are o experienţă de peste două decenii în traducerea operelor unor importanţi scriitori italieni.

Juriul Premiilor naţionale pentru literatură a fost format din Parid Teferiçi, în calitate de preşedinte, având alături pe Alma Mile, Olimbi Velaj, Agim Baçi şi Albert Gjoka. Premiul pentru cea mai bună operă literară a anului 2017 este în valoare de 500 000 lekë (circa 4.000 euro), în vreme ce premiul pentru traducere îi aduce câştigătorului 300 000 lekë.

Luiza Qerreti

Series Navigation<< Relaţia lui Lasgush Poradeci cu regimul comunistCuza la sultan – poveste populară >>