Cine a fost episcopul Theofan (Fan S. Noli)
- Un nou paragraf în istoria ALAR
- Albania, poetica spaţiului – expoziţie de fotografie albaneză cu ocazia Zilei Minorităţilor Naţionale
- Ismail Kadare la 83 de ani
- FRI a Macedoniei se va numi Republica Macedoniei de Nord
- Controverse la Skopje pe tema limbii albaneze
- Gjergj Arianiti şi luptele antiotomane conduse de acesta
- Congresul de la Lushnja (21-31 ianuarie 1920)
- Un Hitler albanez?
- Moisi Golemi, nepotul lui Skanderbeg
- Primul „Maestru al Arhitecturii”, un fost deţinut politic
- Tenorul albanez Rame Lahaj, pe marile scene de Operă
- Eminescu în limba albaneză
- Relaţia lui Lasgush Poradeci cu regimul comunist
- Henrik Spiro Gjoka – câştigătorul premiului literar pe 2017
- Cuza la sultan – poveste populară
- 2019 – Anul satului românesc şi al patriarhilor Nicodim şi Iustin
- Cine a fost episcopul Theofan (Fan S. Noli)
- Boboteaza sărbătorită în Albania
- Robert Budina, regizorul numărul unu al noului film albanez
- Hai-hui prin Balcani (3): Durrës, vechiul oraş. Budva şi Kruşevo
- Renaşterea patrimoniului spiritual din Himara
- 2019, anul jubiliar pentru Circul Naţional albanez
În data de 6 ianuarie se împlinesc 137 de ani de la naşterea lui Fan Noli (episcopul Theofan), considerat unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură şi prelaţi albanezi. Pentru a putea înţelege importanţa şi locul acestei ilustre personalităţi într-un panteon albanez încă inexistent, trebuie să privim înapoi pentru a vedea ce moştenire culturală şi politică a existat înaintea lui. Dacă într-un dialog cu Faik Konica, Noli şi Konica constatau că nu au motive de mândrie cu conservatorismul provincial moştenit, căci cultura politică şi socială erau sărace înaintea lor, astăzi, vorbind despre aceste noţiuni, putem aduce în prim plan chipurile acestor doi coloşi ai culturii albaneze şi în primul rând pe cel al lui Noli. Iubit şi urât de contemporani, onorat şi sfidat de-a lungul vieţii, el şi-a dedicat întreaga existenţă unui singur ideal: viziunea Albaniei de mâine. Activitatea lui complexă a cuprins traducerea şi interpretarea Bibliei şi evangheliilor, preocupări pentru muzica şi compozitorii clasici, activitatea neobosită pentru crearea Bisericii Albaneze Autocefale, dar şi traduceri din Shakespeare, Cervantes, Baudelaire ş.a. A fost, în acelaşi timp, şi un talentat scriitor. Neclintit în opiniile şi principiile sale, el s-a preocupat de modernizarea Albaniei, dornic să aducă puţină “Americă” în Balcanii cufundaţi în ură şi trădare.
Dr. Dorian Koçi