2019, anul jubiliar pentru Circul Naţional albanez
- Un nou paragraf în istoria ALAR
- Albania, poetica spaţiului – expoziţie de fotografie albaneză cu ocazia Zilei Minorităţilor Naţionale
- Ismail Kadare la 83 de ani
- FRI a Macedoniei se va numi Republica Macedoniei de Nord
- Controverse la Skopje pe tema limbii albaneze
- Gjergj Arianiti şi luptele antiotomane conduse de acesta
- Congresul de la Lushnja (21-31 ianuarie 1920)
- Un Hitler albanez?
- Moisi Golemi, nepotul lui Skanderbeg
- Primul „Maestru al Arhitecturii”, un fost deţinut politic
- Tenorul albanez Rame Lahaj, pe marile scene de Operă
- Eminescu în limba albaneză
- Relaţia lui Lasgush Poradeci cu regimul comunist
- Henrik Spiro Gjoka – câştigătorul premiului literar pe 2017
- Cuza la sultan – poveste populară
- 2019 – Anul satului românesc şi al patriarhilor Nicodim şi Iustin
- Cine a fost episcopul Theofan (Fan S. Noli)
- Boboteaza sărbătorită în Albania
- Robert Budina, regizorul numărul unu al noului film albanez
- Hai-hui prin Balcani (3): Durrës, vechiul oraş. Budva şi Kruşevo
- Renaşterea patrimoniului spiritual din Himara
- 2019, anul jubiliar pentru Circul Naţional albanez
“Bagheta magică” împlineşte 60 de ani
2019 este an jubiliar pentru artiştii Circului Naţional. Se împlinesc 60 de ani de la prima reprezentaţie a spectacolului “Bagheta magică”, pus în scenă în 1959. Instituţia a fost fondată în 1952, la Tirana, de către Telat Agolli, Bajram Kurti, Xhuzepina Prendi (Shkurti), Bardhyl Jareci şi Abdyl Karakashi.
Din 1952, anul înfiinţării, şi până în 1973, Circul a funcţionat ca parte a Teatrului de Estradă din Tirana, menţinând standarde înalte de performanţă, printre spectacolele celebre ale acestei perioade numărându-se şi “Acrobaţii zburători”, din 1964. În 1973 s-a desprins de Estradă şi şi-a înfiinţat propria companie, când a început să utilizeze cortul de pânză şi să susţină spectacole în afara Tiranei, iar printre evenimentele remarcabile ale acelor ani îl amintim pe cel din 1977, spectacolul “Către înălţimi”. Perioada comunistă a fost una fastă pentru circul albanez, care a decăzut mult între 1990-2000 din cauza problemelor financiare, a reducerii la jumătate a personalului şi a deteriorării cortului. Un proiect al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare a finanţat o parte din activităţile circului, iar până în 2010, Circul a cunoscut o revigorare a activităţii lui, fiind preluat în administraţia Ministerului Turismului, Culturii, Tineretului şi Sportului din Albania.
În anul jubliar, directorul Sajmir Çili are în proiect o serie de premiere şi evenimente aniversare precum publicarea unei istorii a circului albanez, un spectacol de gală şi o expoziţie fotografică. “Sunt 60 de ani de instituţie, 60 de ani de artă, iar noile generaţii continuă să înveţe această meserie şi să o practice. M-am gândit foarte mult la jubileul Circului Naţional, dar întotdeauna acestea depind de bugetul aprobat de minister. Pentru că, în afară de cele patru premiere ce vor fi montate anul acesta, de seara de gală la care vreau să-l invit pe preşedintele Albaniei, dorim să acordăm câteva premii artiştilor noştri de circ faimoşi”. La rândul lui, artistul Julian Kazazi readuce în discuţie problemele cu care s-au confruntat instituţia şi personalul circului. „Suntem fericiţi că putem sărbători acest jubileu şi că ne-am putut continua activitatea, dar ne lovim mereu de problemele financiare. De aceea, solicităm mai mult ajutor din partea Ministerului Culturii pentru Circul Naţional, în special în acest an. Vom căuta însă şi sponsori, care să ne sprijine activităţile ce se vor desfăşura pe parcursul anului”.
Circul Naţional albanez include în repertoriul său diferite forme artistice similare celor jucate pe scenele tradiţionale din întreaga lume. Interferenţele se resimt în costume, scenografie, regie, muzică, ritm, iar spectacolele au fost şi sunt apreciate de publicul de toate vârstele. Artiştii săi sunt în principal foşti sportivi, cu mare dorinţă de afirmare, printre cei mai cunoscuţi fiind foştii halterofili olimpici Ymer Pampuri şi Romela Begaj. Născut în 1944, Ymer Pampuri şi-a început cariera de acrobat de circ la vârsta de şapte ani, odată cu fondarea instituţiei. Mai târziu, a început să practice şi să participe la competiţii ca halterofil, iar în 1981, la 37 de ani, s-a întors la circ, unde a fost din nou acrobat până în 1994, când s-a pensionat la vârsta de 50 de ani.
Anul 2019 va readuce această instituţie, ce cuprinde cele mai performante numere de gimnastică, acrobaţie, animale dresate, momente comice bufe, iluzionism etc., în atenţia publicului şi autorităţilor, restaurând în preferinţele lor culturale un gen artistic vechi de peste 2000 de ani.
Maria Oprea