O valoroasă lucrare despre românii sud-dunăreni
- Albania şi România la ceas aniversar
- Anul Nou în bucătăria albaneză
- Nicolae Iorga – omagiu Marii Uniri
- Albania în contextul politicii britanice în perioada 1939-1943
- Profesorul Saramandu, membru corespondent al Academiei Române
- Despre Sofia și Wilhelm de Wied
- In memoriam: Gelcu Maksutovici (1931-2018)
- Medalion din perioada lui Ali Pașa
- Oaspeți străini despre Gjirokastra
- „Acum citesc”. Drumul către un spirit luminos: Mișcarea Națională pentru Lectură în Albania
- 150 de ani de la apariția primului ziar albanez
- Ismail Kadare: Povestea Uniunii Scriitorilor din Albania, în fața oglinzii unei femei (fragment)
- „Immersive theater” la Bunk’Art 1: reconstituirea prin joc a unei epoci triste
- Catedralele Naţionale din Bucureşti şi Tirana – capete de pod ale rugăciunii comune peste timp şi spaţiu
- O valoroasă lucrare despre românii sud-dunăreni
- Gjergj Kastrioti Skanderbeg, omagiat la Vatican
- „Discursul norilor”: expoziție de artă fotografică la Tirana
- Hai-hui prin Balcani (2): De la Korcea la Durrës, pe valea Shkumbinului
- „Vin colindătorii, leru-i ler”: Obiceiuri creștinești la Nașterea Domnului
La editura Universităţii din Bucureşti a apărut, anul acesta, un volum intitulat “Convergenţe lingvistice balcano-romanice în dialectele româneşti sud-dunărene”. Volumul a fost coordonat de Melania Nevaci, cercetător la Institutul de lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti, din cadrul Academiei Române. Sub conducerea acestei pasionate cercetătoare a limbii şi civilizaţiei confraţilor noştri de la sud de Dunăre, au colaborat la această impresionantă lucrare ştiinţifică Teodora Toroipan, Carmen Irina Floarea şi Ionuţ Geană. În deschiderea volumului, autorii vorbesc despre imensa muncă de cercetare pe teren din perioada iunie-septembrie 2016 şi aprilie-mai 2017, în Albania, Grecia, R. Macedonia şi Croaţia, efort având un dublu scop: lărgirea orizontului ştiinţific prin contact cu specialişti în domeniu şi cu surse de informare inexistente în ţară şi efectuarea de anchete la faţa locului la românii sud-dunăreni din spaţiul balcanic pentru a culege date despre comunităţile aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor din acest areal geografic. Obiectivele urmărite, conform autorilor, au fost: aflarea numărului de vorbitori, a gradului de conservare a dialectului, precum şi efortul acestora pentru cultivarea obiceiurilor specifice. Pe baza acestor anchete s-a adunat un material dialectal inedit, care, inserat în textul volumului, constituie un fundament solid şi o argumentaţie imposibil de contrazis. ”Interesul cercetării, cităm din nou cuvintele autorilor, constă în relevarea modului în care elemental romanic – dialectele aromân, meglenoromân şi istroromân – se conservă în mediul aloglot (vorbitor al altei limbi, n.n.). Volumul, avându-l drept consultant ştiinţific pe academicianul Nicolae Saramandu, aduce o importantă contribuţie la studiul celor trei dialecte – sud-dunărene – ale limbii române, domeniu în care avem puţini specialişti, iar apariţia unei asemenea lucrări ar trebui să fie un motiv de sărbătoare.
Marius Dobrescu