O valoroasă lucrare despre românii sud-dunăreni

Share

 

La editura Universităţii din Bucureşti a apărut, anul acesta, un volum intitulat “Convergenţe lingvistice balcano-romanice în dialectele româneşti sud-dunărene”. Volumul a fost coordonat de Melania Nevaci, cercetător la Institutul de lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti, din cadrul Academiei Române. Sub conducerea acestei pasionate cercetătoare a limbii şi civilizaţiei confraţilor noştri de la sud de Dunăre, au colaborat la această impresionantă lucrare ştiinţifică Teodora Toroipan, Carmen Irina Floarea şi Ionuţ Geană. În deschiderea volumului, autorii vorbesc despre imensa muncă de cercetare pe teren din perioada iunie-septembrie 2016 şi aprilie-mai 2017, în Albania, Grecia, R. Macedonia şi Croaţia, efort având un dublu scop: lărgirea orizontului ştiinţific prin contact cu specialişti în domeniu şi cu surse de informare inexistente în ţară şi efectuarea de anchete la faţa locului la românii sud-dunăreni din spaţiul balcanic pentru a culege date despre comunităţile aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor din acest areal geografic. Obiectivele urmărite, conform autorilor, au fost: aflarea numă­rului de vorbitori, a gradului de conservare a dialectului, precum şi efortul acestora pentru cultivarea obiceiurilor specifice. Pe baza acestor anchete s-a adunat un material dialectal inedit, care, inserat în textul volumului, constituie un fundament solid şi o argumentaţie imposibil de contrazis. ”Interesul cercetării, cităm din nou cuvintele autorilor, constă în relevarea modului în care elemental romanic – dialectele aromân, meglenoromân şi istroromân – se conservă în mediul aloglot (vorbitor al altei limbi, n.n.). Volumul, avându-l drept consultant ştiinţific pe academicianul Nicolae Saramandu, aduce o importantă contribuţie la studiul celor trei dialecte – sud-dunărene – ale limbii române, domeniu în care avem puţini specialişti, iar apariţia unei asemenea lucrări ar trebui să fie un motiv de sărbătoare.

Marius Dobrescu 

Series Navigation<< Catedralele Naţionale din Bucureşti şi Tirana – capete de pod ale rugăciunii comune peste timp şi spaţiuGjergj Kastrioti Skanderbeg, omagiat la Vatican >>