Gjergj Kastrioti Skanderbeg, omagiat la Vatican

decembrie 22, 2018februarie 3, 2019 admin

wp-content/uploads/2018/12/coperta-1-209x300.jpg

Revista Drita nr. 21 - decembrie 2018

Papa Francisc a primit la Vatican un grup de albanezi alcătuit din personalităţi celebre, care au dorit să-i aducă astfel un omagiu lui Gjergj Kastrioti Skanderbeg, eroul naţional de la a cărui moarte s-au comemorat anul acesta 550 de ani. Printre oaspeţii Suveranului Pontif s-au aflat oameni de cultură şi clerici de diferite religii din Albania şi din afara ei.

Sanctitatea Sa i-a salutat pe pelerini exprimându-şi solidaritatea şi prietenia faţă de albanezi şi de viteazul lor conducător din secolul al XV-lea, care a statornicit bune relaţii cu Sfântul Scaun încă de acum cinci veacuri.

În discursul său, Papa Francisc a ţinut să vorbească despre glorioasa istorie antică a Albaniei, despre cultura ei străveche şi despre Skanderbeg (1405-1468), ca fiu eroic al ţării sale, care a apărat cu curaj valorile spirituale ale creştinătăţii. “Skanderbeg a consfinţit identitatea albaneză prin faptele sale, devenind astfel un simbol incontestabil al coeziunii şi unităţii naţionale”, a spus Şeful Bisericii Romano-Catolice. “Importanţa deosebită a faptelor sale este reprezentată de drapelul dvs., cu vulturul negru, bicefal, pe fond roşu şi cu coiful lui Skanderbeg. Rar, în istorie, un singur individ este popularizat într-o măsură atât de mare, de aceea este dificil să-i înţelegi spiritul fără a nu lua în considerare principiile şi valorile care au animat această personalitate unică”, a adăugat Papa. De asemenea, Sanctitatea Sa sa a amintit episodul emigrării masive a arbăreşilor creştini şi invadarea ţării de către Imperiul Otoman imediat după moartea bravului conducător medieval, comparând fenomenul cu migraţia tinerilor din Albania de azi. “Aniversarea nu ar trebui să se limiteze la glorificarea faptelor din trecut, a mai spus Suveranul Pontif, ci ar trebui încurajaţi organizatorii să se folosească de ocazie pentru a îndemna instituţiile şi cetăţenii să-şi reînnoiască angajamentele şi programele strategice în favoarea unei dezvoltări autentice şi echilibrate a ţării, astfel încât tinerii să nu mai fie forţaţi să emigreze”. Este important acest lucru, pentru că, în Albania multireligioasă, climatul respectului reciproc, încrederea şi cooperarea dintre credincioşi – catolici, ortodocşi, musulmani – şi clerici susţin coexistenţa paşnică a cetăţenilor de diferite confesiuni, fenomen în stare să producă armonie şi fraternitate, să elibereze cele mai puternice forţe creatoare într-o naţiune. “Exemplul lui Skanderbeg exprimă în mod viabil caracterul albanez”.

Întâlnirea cu Papa Francisc s-a încheiat cu recitalul tenorului Rame Lahaj care s-a aflat la Vatican împreună cu Ermal Meta, Dua Lipa, Olen Çezari, Inva Mula, Kledi Kadiu ş.a.

„Athleta Christi’’. Relaţii bune cu Sfântul Scaun

În anul 1968, un alt Pontif al Bisericii Catolice, Papa Paul al VI-lea, i-a aşteptat pe albanezi la Vatican pentru a marca împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Gjergj Kastrioti Skanderbeg, dar, din cauza regimului comunist condus de Enver Hogea, întâlnirea nu a avut loc. De aceea, cu atât mai mult, anul aniversar 2018, declarat de Albania Viti i Skënderbeut – Anul Skanderbeg, s-a bucurat de un festivism aparte împreună cu alte două evenimente importante din istoria ţării – „140 de ani de la înfiinţarea Ligii de la Prizren” şi „110 ani de la desfăşurarea Congresului de la Manastir” – celebrate pe plan naţional şi internaţional. Şi în România, la Bucureşti şi Craiova, eroul albanez a fost sărbătorit printr-un simpozion intitulat „In memoriam Gjergj Kastrioti Skanderbeg – 550 de ani de la moartea eroului naţional al albanezilor” şi printr-o serie de manifestări omagiale organizate în cadrul „Zilelor Culturii Albaneze”, printre acţiuni fiind dezvelirea bustului eroului naţional al acestui popor.

Skanderbeg s-a născut în regiunea Dibër, unde tatăl său, nobilul Gjon Kastrioti, era conducătorul provinciilor din centrul Albaniei, cunoscute azi ca judeţele Mirditë, Krujë, Mat si Dibër. Mama sa se numea Voisava, iar numele de Kastrati este omonim cu cel al unui trib din nordul ţării. Recunoscând faima marelui războinic, turcii l-au comparat cu celebrul cuceritor antic Alexandru Macedon şi i-au spus Skanderbeg, care, în traducere, înseamnă Alexandru cel Mare (Skënder – Alexandru). Înainte de a-i uni pe liderii albanezi sub conducerea sa în lupta antiotomană, acesta trăise la curtea lui Murad al II-lea, fusese circumcis, educat în spiritul religiei musulmane, ca mai apoi să i se încredinţeze mai multe campanii militare. Însă, imediat ce a cucerit cetatea Kruja, Skanderbeg a renunţat la religia islamică, a redevenit creştin şi a jurat că va lupta împotriva turcilor pentru apărarea patriei sale. Sub conducerea lui, Albania a fost unită pentru prima dată, fenomen similar oarecum cu campaniile lui Mihai Viteazul, care a reuşit să unească pentru scurtă vreme cele trei mari principate medievale care formează România în prezent: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.

Nu vom detalia biografia şi bătăliile legendarului erou naţional al Albaniei, dorim doar să subliniem că acest apărător al creştinismului a avut relaţii foarte bune cu Vaticanul, în mod special cu Papa Pius al II‑lea. Gestul Suveranului Pontif, care îl numea pe Skanderbeg Căpitan General al Sfântului Scaun, de a-i acorda titlul Athleta Christi, titlu pe care îl pimiseră şi Iancu de Hunedoara şi Ştefan cel Mare, rămâne semnificativ în istoria relaţiilor dintre Albania şi Roma.

După moartea sa (17 ianuarie 1468), survenită în urma îmbolnăvirii de ciumă, turcii au năvălit în biserica Sf. Nicolae din Lezha, unde era îngropat, şi au profanat mormântul acestui creştin care le-a zădărnicit atâţia ani campaniile de cucerire. Ienicerii i-au luat osemintele din care au făcut amulete menite să le aducă noroc în bătălii.

Maria Oprea

Series Navigation<< O valoroasă lucrare despre românii sud-dunăreni„Discursul norilor”: expoziție de artă fotografică la Tirana >>