Anul Nou în bucătăria albaneză
- Albania şi România la ceas aniversar
- Anul Nou în bucătăria albaneză
- Nicolae Iorga – omagiu Marii Uniri
- Albania în contextul politicii britanice în perioada 1939-1943
- Profesorul Saramandu, membru corespondent al Academiei Române
- Despre Sofia și Wilhelm de Wied
- In memoriam: Gelcu Maksutovici (1931-2018)
- Medalion din perioada lui Ali Pașa
- Oaspeți străini despre Gjirokastra
- „Acum citesc”. Drumul către un spirit luminos: Mișcarea Națională pentru Lectură în Albania
- 150 de ani de la apariția primului ziar albanez
- Ismail Kadare: Povestea Uniunii Scriitorilor din Albania, în fața oglinzii unei femei (fragment)
- „Immersive theater” la Bunk’Art 1: reconstituirea prin joc a unei epoci triste
- Catedralele Naţionale din Bucureşti şi Tirana – capete de pod ale rugăciunii comune peste timp şi spaţiu
- O valoroasă lucrare despre românii sud-dunăreni
- Gjergj Kastrioti Skanderbeg, omagiat la Vatican
- „Discursul norilor”: expoziție de artă fotografică la Tirana
- Hai-hui prin Balcani (2): De la Korcea la Durrës, pe valea Shkumbinului
- „Vin colindătorii, leru-i ler”: Obiceiuri creștinești la Nașterea Domnului
Bonus: câteva reţete pentru ospăţul de sfârşit de an
Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie pentru albanezi, indiferent de religia căreia îi aparţin. Spre deosebire de români, care folosesc prioritar carnea de porc, la albanezi este utilizată cu deosebire cea de vită sau viţel, peştele şi carnea de curcan. În absenţa cozonacului tradiţional de la noi, „verii” noştri de pe ţărmul vestic al Adriaticei prepară delicioase dulciuri cu arome orientale, moştenite de la turci. Uneori, în familiile albaneze se mai prepară (încă) o baclava specială de Anul Nou, în care bătrânii puneau o monedă de aur, obicei respectat cu nişte ani în urmă şi în familiile albaneze din România chiar dacă moneda nu mai era de aur. Şi încă ceva: să nu uităm că sarmalele, vestitele sărmăluţe româneşti, cu varză sau în foi de viţă, au nişte „surate” la fel de delicioase şi în bucătăria albaneză. Tot la ospăţul de sfârşit de an, pe mesele albanezilor se lăfăie friptura de ied, peştele la tavă, friptura de iepure sălbatic, delicatesele din vânat, brânzeturile de oaie şi de capră şi multe, multe altele. Iar toate acestea sunt udate cu un parfumat rakiu de struguri, foarte asemănător cu grappa italiană, şi cu un vin de ţară curat, alb sau roşu, pârguit pe dealurile însorite ale Përmetului.
Sarmale albaneze
Nu sunt cu mult diferite de cele româneşti.
Ingrediente: 1 căpăţână de varză acră, 1 kg carne tocată (vită, viţel, curcan, la alegere, mai puţin porc), 2 cepe, 1 pahar cu orez, 150 gr ulei sau untură, piper, boia şi sare după gust
Carnea tocată se amestecă cu ceapa tăiată mărunt şi se adaugă orezul, sarea, piperul şi boiaua. Apoi, cu amestecul obţinut se formează (se împachetează) sarmalele, după care se pun într-o tavă aşternută în prealabil cu foi de varză. Deasupra se pot adăuga felii de carne afumată pentru gust şi se toarnă untura sau uleiul amestecat cu o linguriţă de boia de ardei. Tava se acoperă cu capac şi se pune la fiert cu focul potrivit circa 2-3 ore. Sarmalele fierte se dau la cuptor circa jumătate de oră pentru a se rumeni. Înainte vreme se serveau cu pâine de porumb şi murături.
Tavă cu lapte
Ingrediente: 1-1,5 kg carne de miel, 500-600 gr. orez, 1 l lapte, 0,5 l supă din carne de miel, 200 gr. unt sau 1 dl ulei, sare şi piper după gust
Carnea de miel tranşată se fierbe circa o oră într-un litru de apă în care s-a adăugat sare. Orezul, spălat în apă caldă, se amestecă cu untul. Se adaugă laptele cald, supa fierbinte de miel, sarea şi piperul după gust. Tava se introduce în cuptorul fierbinte. După 20 de minute se scoate din cuptor şi peste orezul fiert în lapte se adaugă carnea fiartă, lăsându-se apoi alte 20 de minute în cuptor până ce orezul şi carnea se rumenesc.
Dulciuri de casă specifice
Kajmaqin
Ingrediente: 8 ouă, 8 linguri de zahăr, 1 litru de lapte, 3 linguri făină; pentru sirop: 300 gr. zahăr, 2 dl apă.
Se bat energic ouăle cu zahărul şi făina, apoi se adaugă laptele puţin câte puţin amestecând încet. Amestecul obţinut se pune într-o tavă încălzită şi unsă cu ulei sau unt topit. Se coace în cuptor la temperatură maximă 30-40 minute, apoi când s-a copt se scoate din cuptor şi i se adaugă siropul, încălzit iniţial circa 5 minute. Se serveşte rece.
Rovani
Ingrediente: 10 ouă, 10 linguri de zahăr, 12 linguri de făină; pentru sirop: 1 kg zahăr, 0,5 l apă.
Ouăle se bat cu telul sau cu mixerul împreună cu zahărul cel puţin 15 minute. Peste spuma obţinută adăugăm treptat făina. Amestecul obţinut se toarnă într-o tavă unsă în prealabil cu ulei şi se introduce în cuptorul încălzit la 200 grade C. Cinci minute mai târziu se scade temperatura cu 50 grade. Se ţine în cuptor la 150 grade circa 30 minute. Se lasă să se răcească puţin, după care i se adaugă siropul rece.
Luiza Qerreti