Zilele Culturii Albaneze la Craiova

Timp de cinci zile, la final de octombrie, Cetatea Băniei a fost gazda unei manifestări de mare anvergură, organizată de către Asociaţia Liga Albanezilor din România, sub titulatura „Zilele Culturii Albaneze”. În perioada 26-30 octombrie a.c., la Craiova a poposit o delegaţie de aproape şaizeci de parlamentari, oficiali locali şi regionali, oameni de cultură şi jurnalişti din Republica Albania, care au luat parte la o serie de evenimente de promovare a culturii şi istoriei poporului albanez.

Oaspeţii din Albania au ajuns la Craiova în cursul serii de vineri, 26 octombrie, şi au fost întâmpinaţi de deputatul ALAR, Bogdan-Alin Stoica, şi de reprezentanţii conducerii organizaţiei. Delegaţia albaneză, condusă de deputatul Fate Velaj, un mare prieten al albanezilor din România ­ – dar şi al României, în general – a mai inclus alţi şase parlamentari (Almira Xhembulla, Vilma Bello, Milva Ekonomi, Musa Ulqini, Edmond Leka şi Andrea Marto), dar şi oficiali locali din zona Vlorei (primarul Dritan Leli, prefectul Flamur Mamaj şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ervis Moçka). Alături de acestea, au sosit membrii trupei Teatrului „Petro Marko” din Vlora, în frunte cu directorul instituţiei – Dhimitraq Furxhi, membrii Ansamblului Folcloric „Çipini” din Vlora, precum şi alţi artişti, scriitori şi jurnalişti din oraşul albanez.

 

Bustul lui Skanderbeg – în centrul evenimentelor

În dimineaţa zilei de 27 octombrie, întreaga delegaţie albaneză s-a deplasat în cartierul Rovine al Craiovei, acolo unde, în prezenţa unor importante oficialităţi locale şi centrale din România, precum şi a unui numeros public, a avut loc ceremonia de dezvelire a bustului eroului naţional albanez, Gjergj Kastrioti – Skanderbeg (1405-1468). Impunătoarea statuie, operă a sculptorului albanez Emanuel Koko – de asemenea prezent la Craiova – a fost amplasată pe cheltuiala exclusivă a Asociaţiei Liga Albanezilor din România, cu aprobarea Consiliului Local al Municipiului Craiova.

Momentul dezvelirii bustului a fost unul cu adevărat emoţionant pentru toţi cei care au luat parte la ceremonie. A urmat un recital la fel de emoţionant de muzică polifonică, susţinut de membrii Ansam­blului „Çipini” in Vlora, care au evocat personalitatea lui Skanderbeg, dar şi istoria legăturilor dintre poporul albanez şi poporul român. Caracterul cu totul deosebit al muzicii polifonice i-a captivat nu doar pe oficialii români prezenţi, ci şi pe locuitorii zonei în care s-a desfăşurat evenimentul.

Şi pentru că ne-am referit la acest aspect, trebuie spus că locul amplasării bustului nu a fost ales întâmplător. În discursul său susţinut în faţa statuii lui Skanderbeg, deputatul Bogdan-Alin Stoica a prezentat argumentele cu care ALAR a convins Consiliul Local Craiova: „Nu întâmplător a fost ales acest loc pentru amplasarea bustului marelui erou. Cartierul Rovine, în care ne aflăm, poartă un nume care răsună în conştiinţa tuturor românilor. La Rovine, în câmpii – aşa cum ne spune Eminescu – un alt simbol al luptei anti-otomane, Mircea cel Bătrân, îngenunchea armata lui Baiazid, cu un deceniu înaintea naşterii lui Skanderbeg. Bulevardul din faţa acestui părculeţ poartă numele marelui savant român Nicolae Iorga, de al cărui nume se leagă începuturile istoriografiei poporului albanez”. Deputatul minorităţii naţionale albaneze a evocat personalitatea marelui erou, punându-l alături de nume ilustre ale istoriei românilor, precum Ştefan cel Mare şi Iancu de Hunedoara, doi dintre puţinii conducători creştini care au primit, asemenea lui Skanderbeg, titlul de atlet al lui Hristos, din partea papalităţii.

Au mai luat cuvântul, în acest cadru ceremonial, primarul Municipiului Craiova, Mihail Genoiu, de­putatul albanez Fate Velaj, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, precum şi repre­zentantul Instituţiei Prefectului Judeţului Dolj, doamna Anişoara Stănculescu. De asemenea, a rostit o alocuţiune şi domnul senator Radu-Cosmin Preda, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senatul României, care a transmis călduroase salutări oaspeţilor albanezi şi a elogiat nu doar perso­nalitatea lui Skanderbeg, ci şi tenacitatea şi pa­trio­tismul albanezilor din toate timpurile şi din toate locurile. Senatorul Preda a precizat că eforturile ALAR ar trebui să constituie un exemplu pentru toate organizaţiile minorităţilor naţionale din România şi chiar pentru românii înşişi.

La eveniment au luat parte numeroşi parlamentari de Dolj, membri ai Grupului Parlamentar al Mino­rităţilor Naţionale, consilieri locali şi judeţeni, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii de cultură din Craiova.

 

Festivităţile au continuat la Universitatea din Craiova

După ceremonia din cartierul Rovine, oaspeţii albanezi şi oficialii români s-au deplasat la Universitatea din Craiova, acolo unde au fost primiţi de profesorul Cezar Ionuţ Spînu, rectorul instituţiei. Întâlnirea, organizată în sala consiliului de adminis­traţie al universităţii, s-a încheiat cu semnarea unui memorandum de colaborare între Universitatea din Craiova şi Universitatea „Ismail Qemali” din Vlora, document care va sta la baza unui parteneriat academic complex.

La orele prânzului, Aula „Regele Mihai I” din cadrul universităţii craiovene a fost gazda forumului de dialog „Craiova şi Vlora – împreună în Europa”, menit să ofere un cadru de exprimare a ideilor care pot constitui linii directoare pentru o mai strânsă cola­borare nu doar între cele două oraşe, ci între România şi Albania, în ansamblu. Evenimentul s-a bucurat de o participare la nivel înalt, printre vorbitori aflându-se reprezentanţii celor două universităţi – de acum partenere –, deputaţi români şi albanezi, pre­cum şi oficiali locali din Craiova şi Vlora.

Administratorul public al Municipiului Craiova, Sorin Manda, a subliniat că pentru autorităţile locale craiovene este prioritară iniţierea şi consolidarea colaborării cu municipalităţile din zona Balcanilor de vest, mai ales în perspectiva preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019. Deputatul Dorel-Gheorghe Căprar, preşedintele Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, a su­bliniat şi el necesitatea intensificării colaborării pe toate planurile şi a precizat că demersurile Asociaţiei Liga Albanezilor din România contribuie în mod semnificativ la creşterea interesului reciproc între cele două state.

Atmosfera în Aula „Regele Mihai I” a fost una foarte deschisă, graţie şi numărului mare de studenţi care au participat (în zi de sâmbătă!) la acest eveni­ment, fluturând steguleţe ale României şi Albaniei.

La finalul lucrărilor forumului de dialog, participanţii au coborât în holul central al Universităţii din Craiova, acolo unde a avut loc vernisajul expoziţiei de foto­grafie „Peisaje albaneze”, aparţinând fotografului Ahmet Axhushi. Prezent la eveniment, artistul albanez le-a fost ghid oficialilor – în special celor români – care au apreciat nu doar talentul autorului, ci şi frumuseţea deosebită a cadrului natural al Albaniei.

 

Municipiile Craiova şi Vlora au iniţiat procesul de înfrăţire

Evenimentele din ziua de sâmbătă, 28 octombrie, au continuat la Primăria Municipiului Craiova, acolo unde a avut loc o întrevedere extinsă între partea română şi cea albaneză. Chiar dacă în centrul discuţiilor s-a aflat colaborarea la nivel local între Craiova şi Vlora, au fost atinse şi subiecte vizând colaborarea regională şi pe plan inter-statal. Primarul Craiovei şi cel al Vlorei au semnat o declaraţie de principiu prin care declanşează procesul de înfrăţire dintre cele două localităţi, proces care îşi va urma cursul, prin intermediul compartimentelor de specia­litate ale primăriilor. Deputaţii Bogdan-Alin Stoica şi Fate Velaj au jucat rolul unor veritabili „naşi”, ei fiind cei care au lucrat, în ultimii doi ani, la crearea legăturilor necesare pentru iniţierea acestei cola­borări. Deputatul ALAR s-a declarat încântat de faptul că oraşul său natal, Craiova, dă tonul cooperării între România şi Albania şi a mulţumit autorităţilor locale craiovene pentru deschidere şi pentru implicare.

În acelaşi cadru au avut loc şi o serie de între­vederi bilaterale, pe diverse teme particulare. De pildă, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a discutat cu omologul său din Vlora, Ervis Moçka, despre domeniile în care cele două judeţene pot colabora. La rândul lor, deputaţii albanezi au prezentat parlamentarilor români temele de interes ale Albaniei pentru anul 2019, an în care România va juca un rol esenţial în politica europeană. În tot acest timp, celorlalţi oaspeţi albanezi le-au fost prezentate centrul istoric al Municipiului Craiova şi  clădirile istorice emblematice ale oraşului.

Ziua de sâmbătă a fost completată cu o seară tradiţională românească, la care au participat, alături de români şi albanezi, şi reprezentanţi ai altor mino­rităţi naţionale care vieţuiesc în zona Olteniei.

 

Recital de muzică şi poezie albaneză la Muzeul de Artă din Craiova

„Zilele Culturii Albaneze” au continuat duminică, 28 octombrie, cu un superb recital de poezie şi muzică albaneză, susţinut în sala oglinzilor din cadrul Muzeului de Artă Craiova. În faţa unui public numeros, actorul Angel Rababoc – un nume greu al Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova – a recitat cu patos poeme ale unor scriitori albanezi de seamă, precum Visar Zhiti, Ismail Kadare, Fatos Arapi, Lasgush Poradeci. De asemenea, a fost lectu­rat un fragment din romanul „Kreutzanne” al lui Fate Velaj, în traducere românească, momentul provo­cân­du-i adâncă emoţie autorului, prezent la eveniment în calitate de invitat special.

„Jumătatea muzicală” a evenimentului a fost în sarcina pianistului şi compozitorului albanez Aulon Naçi, care a impresionat publicul prin virtuozitatea sa. Alături de doi tineri violonişti, precum şi de maestrul Vendim Kabaj, la fluier, pianistul vloniat a conferit evenimentului din sala oglinzilor o înaltă ţinută.

 

Teatru românesc în interpretare albaneză

Ziua de luni, 29 octombrie, a fost dedicată teatrului. Trupa Teatrului „Petro Marko” din Vlora s-a prezentat în faţa publicului craiovean, pe scena Aulei „Alexandru Buia” a Universităţii din Craiova. Actorii albanezi au pus în scena piesa „Omul care a văzut moar­tea” (Njeriu që pa vdekjen me sy), de Victor Eftimiu. Sub privirile specta­torilor români şi albanezi, dar şi ale sceno­grafului Drini Shehu şi ale regizoarei Elma Doresi, trupa Teatrului „Petro Marko” a făcut o veritabilă demonstraţie de talent şi profesio­nalism. De remarcat că actorul Jorgaq Tushe, interpretul lui Alexandru Simion, este puternic legat de România, întrucât aici a absolvit studiile superioare, fiind coleg de generaţie, printre alţii, cu marele Horaţiu Mălăele.

Pe scena din incinta Facultăţii de Agro­nomie a avut loc şi festivitatea informală de închidere a „Zilelor Culturii Albaneze”. Deputatul Bogdan-Alin Stoica a mulţumit oaspeţilor din Albania pentru momentele minunate petrecute împreună la Craiova, iar colaboratorilor din cadrul ALAR pentru eforturile organizatorice depuse pe parcursul ultimelor luni. La rândul său, de­pu­­tatul Fate Velaj şi-a exprimat re­cu­­noştinţa faţă de Asociaţia Liga Albanezilor din România, pentru că a făcut posibilă desfă­şurarea unor eveni­mente de ase­menea anvergură. Aceleaşi gânduri frumoase a transmis şi Dhimitraq Furxhi, directorul Teatrului „Petro Marko”, dar şi al centrului cultural din Vlora, care a apreciat că acţiunile de la Craiova au reprezentat o extraor­dinară propagandă pentru Albania şi cultura alba­neză.

Toate acţiunile din cadrul „Zilelor Culturii Albaneze” s-au bucurat de atenţia presei locale şi centrale, atât în România, cât şi în Albania. Alături de televiziunile oltene s-a aflat şi Televiziunea Română, care a reflectat evenimentele în cadrul jurnalelor de ştiri, dar şi al emisiunii Convieţuiri, dedicată minorităţilor naţio­nale din România. De asemenea, Radio Ro­mâ­nia a difuzat materiale informative despre manifestările de la Craiova.

Radu Săvulescu

Series Navigation

<< Profesorul Nicolae Saramandu – „Doctor Honoris Causa” la KorceaMinistrul Apărării din Albania, la Bucureşti >>