„Universitatea din Korcea este o universitate deschisă”: Interviu cu Ali Jashari, rectorul Universităţii „Fan S. Noli” din Korcea

Revista Drita nr. 20 - noiembrie 2018

• România și Albania la final de an
• Profesorul Nicolae Saramandu – „Doctor Honoris Causa” la Korcea
• Zilele Culturii Albaneze la Craiova
• Ministrul Apărării din Albania, la Bucureşti
• Independenţa Albaniei şi împrejurările în care a fost obţinută
• Hai-hui prin Balcani (1): Voiaj de plăcere, la sfârşit de septembrie
• Anul Skanderbeg: Când şi cum s-a căsătorit eroul Albaniei?
• Îndoctrinarea comunistă, în documente
• Muzeul de Artă Orientală „Bratko”
• Un Mecena albanez
• “Culese din Balcani”: Festival de film antropologic
• Bătălia de la Torvioll
• “Istoria antică a poporului şi a limbii albaneze”. Ilirii şi pelasgii
• Proză albaneză contemporană: Eqrem Basha
• Ziua Naţională a Alfabetului şi a Congresului de la Manastir
• Pastila pentru suflet: Sfântul Grigorie Palama – Arhiepiscopul Thesalonicului
• „Şapte Octombrie”, o nouă carte de Vlad Zografi
• „Universitatea din Korcea este o universitate deschisă”: Interviu cu Ali Jashari, rectorul Universităţii „Fan S. Noli” din Korcea

Dle profesor, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre universitatea pe care o conduceţi, despre organizarea ei, despre facultăţi, profesori şi studenţi.

Universitatea din Korcea are o istorie de 47 de ani. A fost fondată în 1971, când s-a deschis Institutul Superior Agricol din Korcea. Oraşul nostru are o veche tradiţie a învăţământului superior, pentru că la Korcea, din anii ‘60, a existat o filială a Universităţii din Tirana în care se făceau ramuri ale ingineriei şi economiei, dar depindeau de Universitatea din capitală şi cursurile se desfăşurau la noi. În anul 1992 s-a deschis Universitatea din Korcea, cu trei facultăţi, cea de agronomie, facultatea de ştiinţe economice şi cea de educaţie şi filologie. În acest moment avem patru facultăţi, pentru că începând cu anul 1992 activităţile s-au extins cu un număr de programe de studii, cu creşterea staff-ului de profesori interni şi externi, cu infrastructură etc. Astăzi avem 40 de programe de studii pentru trei cicluri: ciclul întâi, bachelor, apoi ciclul doi master profesional sau ştiinţific şi ciclul trei, programul de doctorate. În acest moment avem 6.000 de studenţi. Anul acesta am inaugurat alte programe profesionale de doi ani, după liceu, în care pregătim specialişti pentru anumite profesii de care au nevoie raionul Korcei sau alte zone: specialişti în agricultură, educaţie ş.a., aşa numiţii tehnicieni superiori. Activitatea universităţii se desfăşoară în câteva campusuri: cel central, în care sunt trei facultăţi, cea de agronomie, de economie şi educaţie-filologie. Alte sedii sunt cel care adăposteşte facultatea de ştiinţe naturale şi umane, cel care adăpos­teşte facultatea de infirmerie, departament care ţine de cel al ştiinţelor naturii, şi cel unde se află rectoratul şi se desfăşoară activităţi de natură admi­nis­trativă. Avem un număr de terenuri sportive şi pentru alte activităţi. Şansa face ca universitatea să se afle în aceeaşi  zonă cu parcul oraşului. Despre cadrele didactice, în afara staff-ului intern, avem şi profesori invitaţi, profesori externi, iar profesorul Pandi Bello este unul dintre aceştia, la facultatea de filologie, deşi dorinţa mea mai veche este ca el să fie intern… Dar e bine şi aşa. Universitatea din Korcea este o universitate deschisă, are relaţii de colaborare şi schimburi de profesori şi studenţi cu multe univer­sităţi din Europa şi din regiune. Profesorii noştri merg şi se specializează în diferite programe precum Tem­pus, acum Erasmus sau în schimburi bilaterale, dar vin, de asemenea, şi profesori de la alte universităţi. Avem, de asemenea, şi studenţi de la alte universităţi, pentru că, aşa cum v-am mai spus, suntem o uni­versitate deschisă.

Ştiu că şi la noi, în România, universităţile au o mare problemă, aceea a finanţării. Am văzut că dvs. aţi făcut câteva investiţii mari, cum ar fi clădirea rectoratului, de exemplu, şi aş vrea să vă întreb cum faceţi pentru a putea realiza aceste finanţări, cum vă descurcaţi cu fondurile?

Conform legii învăţământului superior, noi suntem o universitate publică, ceea ce înseamnă că o parte din finanţarea noastră vine de la bugetul de stat. Bugetul statului ne acoperă plata profesorilor şi a tuturor salariaţilor noştri, din administraţie ş.a., dar multe alte venituri la asigurăm din plata şcolarizării şi din celelalte activităţi desfăşurate. Clădirea pe care aţi văzut-o, a rectoratului, adăposteşte activităţi adminis­trative şi nu numai. Acolo avem şi câteva centre, cum este centrul inovaţiei, cel pentru formare continuă, tot acolo avem biblioteca ştiinţifică şi câteva laboratoare. Acolo sunt perfecţionaţi toţi profesorii din raionul Korcei, dar şi specialişti din diferite domenii. Acestea au fost realizate din venituri pe care ni le asigurăm singuri, prin toate activităţile despre care v-am vorbit. Iar dacă vorbim despre finanţare, trebuie spus că statul ne asigură 70-80% din buget, toate celelalte le aco­perim din venituri proprii. Avem şi proiecte ale Uniunii Europene la care am aplicat, unele în parteneriat, în special în domeniul infrastruc­turii: de exemplu, achi­ziţio­narea de computere, care se asigură prin finanţări externe. Este o sursă de finanţare foarte bună, pe care poate s-o acceseze oricine, fireşte, în condiţiile impuse de finanţator. Universitatea noastră, de la două clădiri pe care le-a avut în trecut, are acum şase, iar clădirea rectoratului, căci despre ea vorbim, a fost realizată din bugetul universităţii şi proiectată de un arhitect tânăr din Korcea. O clădire frumoasă, modernă, dar şi funcţională.

Am venit aici, la Korcea, şi în anul 2013, când ne-am întâlnit la Conferinţa despre Independenţă, dar n-am putut sta prea mult de vorbă. Dacă atunci n-am avut timp, aş vrea să vă întreb acum despre marile proiecte ştiinţifice şi culturale organizate de universitate până acum sau pe care le aveţi în program.

Începând cu anul 2008, când eram decan, univer­sitatea a desfăşurat câteva activităţi de calitate. Prin colaborare cu specialişti cu cea mai înaltă calificare, care au venit cu idei valoroase, căci e bine să-i amintim şi pe aceştia, s-au desfăşurat câteva programe şi acţiuni cu caracter local, dar şi naţional şi internaţional. Voi pomeni câteva dintre ele. În cola­bo­­rare cu Academia de Ştiinţe, cu celelalte universităţi, am realizat activităţi valoroase, de impact, cum a fost conferinţa aceea din 2013, dedicată aniversării unui secol de relaţii diplomatice româno-albaneze. Pentru aceasta am avut colaborarea Mi­niste­rului de Externe de la Bucureşti, prin amba­sadorul de atunci Viorel Stănilă, şi Academiei Române. Pe Stănilă l-am întâlnit anul trecut, în iulie, când am fost la Universitatea din Skopje, iar el a sosit de la ambasadă la universitate, deşi afară era foarte cald, în jur de 40 de grade. Deci, în afara acestor conferinţe ştiinţifice, simpozioane etc. am organizat cu forţe proprii, în colaborare cu alte universităţi, activităţi importante, cum a fost ani­versarea a 40 de ani de la congresul ortografiei, din anul 1972, când noi doi eram studenţi (râde)! Apoi, o activitate consacrată lui Thimi Mitko (patriot şi folclorist albanez, n.n.), conferinţa dedicată centenarului Provinciei Autonome Korcea, în 2016, evenimente de un înalt nivel ştiinţific. Apoi, în anul 2011, am organizat o conferinţă pe teme socio-lingvistice, când am avut ca invitaţi câţiva profesori din România, veniţi cu contribuţii ştiinţifice importante. Printre ei, şi profesorul Nicolae Saramandu. În urma conferinţei din 2013, despre care am mai vorbit, realizată la propunerea ambasadorului Stănilă, am editat şi un volum cu textele participanţilor, lucrări de un înalt nivel ştiinţific. Am realizat, de asemenea, în urmă cu doi ani o colaborare cu Adrian Majuru, directorul Muzeului Bucureşti, care a ţinut o prelegere de antropologie urbană interesantă în faţa studenţilor de la istorie-geografie şi limbi străine. Partea frumoasă este că el a donat universităţii noastre toate exponatele aduse cu acest prilej, pe care le vom expune în holul rectoratului.

Şi acum, o ultimă întrebare, care ar fi putut fi la fel de bine şi prima: vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre dvs., despre cariera dvs. ca om de ştiinţă şi pedagog.

Sunt din Devoll, dar munca m-a adus la Korcea. Am făcut studii de filologie şi, ca student, am publicat în reviste de specialitate, cum ar fi „Studii filologice”, după care mi-am dat doctoratul tot în domeniul lingvisticii, mai exact al lexicografiei. Cel care mi-a condus şi îndrumat toată activitatea ştiinţifică a fost academicianul Jani Thomai, care lucra la Institutul de Lingvistică, dar preda şi cursuri la universitate. După diplomă şi doctorat am lucrat în domeniul manualelor şcolare şi al textelor de învăţământ pentru şcolile profesionale şi liceu. În paralel m-am ocupat şi de lexicografie, de întocmirea dicţionarelor de speciali­tate. Dar munca mea principală, mulţi ani, a fost cea de profesor de limba albaneză, iar din 1996 am devenit profesor universitar, în care calitate m-am ocupat de redactarea textelor universitare de limba albaneză. Sunt autorul câtorva dicţionare, printre care vă menţionez trei dintre ele. Cel dintâi e „Dicţionarul expresiilor străine intrate în limba albaneză”, primul de acest gen apărut la noi. A doua lucrare este un dicţionar dialectal, o cercetare începută ca student, un dicţionar lexical şi frazeologic al graiului din ţinutul meu natal. Iar ultima, pe care o numesc cea mai importantă, este „Dicţionarul omonimelor din limba albaneză”, editat în 2008, un dicţionar de buzunar, pe care acum îl extind până la zece mii de expresii omonimice. Sunt omonime care se formează din cuvinte albaneze, din împrumuturi luate din alte limbi, dar şi din expresii din limba literară combinate cu cele din graiul popular. Este o chestiune foarte interesantă. Acestea ar fi, în linii mari, cele mai importante direcţii ale activităţii mele actuale, în afară de obligaţiile care-mi revin ca rector.

Interviu realizat de Marius Dobrescu