România și Albania la final de an
- România și Albania la final de an
- Profesorul Nicolae Saramandu – „Doctor Honoris Causa” la Korcea
- Zilele Culturii Albaneze la Craiova
- Ministrul Apărării din Albania, la Bucureşti
- Independenţa Albaniei şi împrejurările în care a fost obţinută
- Hai-hui prin Balcani (1): Voiaj de plăcere, la sfârşit de septembrie
- Anul Skanderbeg: Când şi cum s-a căsătorit eroul Albaniei?
- Îndoctrinarea comunistă, în documente
- Muzeul de Artă Orientală „Bratko”
- Un Mecena albanez
- “Culese din Balcani”: Festival de film antropologic
- Bătălia de la Torvioll
- “Istoria antică a poporului şi a limbii albaneze”. Ilirii şi pelasgii
- Proză albaneză contemporană: Eqrem Basha
- Ziua Naţională a Alfabetului şi a Congresului de la Manastir
- Pastila pentru suflet: Sfântul Grigorie Palama – Arhiepiscopul Thesalonicului
- „Şapte Octombrie”, o nouă carte de Vlad Zografi
- „Universitatea din Korcea este o universitate deschisă”: Interviu cu Ali Jashari, rectorul Universităţii „Fan S. Noli” din Korcea
Sfârşitul de an este, par excellence, o perioadă care se scurge într-o atmosferă de sărbătoare. De asemenea, este şi un moment convenţional pentru a trage linie şi a face evaluări. Pentru România şi Albania însă, acest moment are semnificaţii mult mai profunde: în fiecare an, pe 28 noiembrie albanezii îşi sărbătoresc Ziua Naţională, românii urmându-i îndeaproape, la 1 decembrie.
Anul acesta a fost unul special pentru ambele popoare. În România, a fost serbat Centenarul Marii Uniri din 1918, în vreme ce albanezii l-au omagiat pe marele Skanderbeg, la 550 de ani de la trecerea la cele veşnice. Aşadar, poate mai mult decât oricând, acest final de an trebuie să ne facă să reflectăm mai profund la obiectivele pe care le avem şi la drumul de parcurs pentru atingerea lor. România se pregăteşte de preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, o sarcină care ne onorează, dar ne şi responsabilizează. Albania, de cealaltă parte, s-a înscris pe drumul – sperăm ireversibil! – al integrării europene, astfel că o aşteaptă examene numeroase şi dure.
În cadrul Zilelor Culturii Albaneze, care s-au desfăşurat la Craiova, la finele lunii octombrie, am avut prilejul să discut cu colegii din Parlamentul Albaniei despre principalele teme şi îngrijorări pe care le au, la acest început de drum european. Ele nu diferă cu mult de cele pe care le aveau oficialii români acum mai bine de un deceniu. De aceea, atât eu, cât şi ceilalţi parlamentari români prezenţi la Craiova am subliniat faptul că experienţa românească le poate fi de mare folos albanezilor pe drumul integrării.
Desigur, colaborarea între două state este un subiect vast, dar fiecare poate juca un rol important. Este ceea ce ne-am propus să facem noi, Asociaţia Liga Albanezilor din România, prin Zilele Culturii Albaneze şi, în general, prin toate acţiunile derulate împreună cu partenerii din Albania. Legăturile istorice dintre cele două popoare reprezintă o temelie extraordinară pentru construirea unor relaţii puternice şi pline de conţinut. Dacă aceste eforturi, pe care noi le-am concentrat în plan cultural – acolo unde activăm în primul rând – vor fi replicate la nivel politic şi economic, cu siguranţă că ambele ţări vor avea de câştigat, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung.
Deputat Bogdan-Alin Stoica